Prezența problematicii pensiilor în PNRR a fost expres cerută de către Comisia Europeană, din cauza modului în care deficitele de la pensii atârnă asupra finanțelor publice.

Anvelopa generală de 9,4% maximă pentru pensii este mai mult decât a cheltuit România vreodată cu pensiile, inclusiv de câte ori am avut guverne PSD.

De fapt, dacă ne raportăm la veniturile statului (pentru că de acolo plătim pensiile), România cheltuie 25% din ele pe pensii, mai mult decât media europeană de 24%. Niciun stat din estul Europei nu cheltuie mai mult de 9.4% din PIB pe pensii.

Negocierea pe care am obținut-o la 9,4% permite creșteri rezonabile și predictibile de pensii și a fost un succes, pentru că propunerea Comisiei era mult mai joasă. A fost unul dintre ultimele capitole pe care l-am închis în negocierile pe PNRR, în cele din urmă am convins Comisia și și-a flexibilizat poziția.

În acest moment, punctul de pensie poate fi crescut cu 27%, până la 2000 de lei, fără a fi afectat acest plafon de 9,4% din PIB.

Care era situația înainte de PNRR?

Sistemul de pensii din România, dar mai ales felul aproape iresponsabil în care politicienii au jonglat până acum cu promisiuni bombastice în perioadele electorale și apoi creșteri din pix (majoritatea niciodată puse în practică), felul în care guvernele din ultimii 30 de ani ai măcelărit legislația în domeniu prin diverse excepții, derogări etc a creat multă îngrijorare la Bruxelles, acolo unde specialiștii se uitau la cifre și nu la declarațiile politice sforăitoare.

Unul dintre principiile de bază al Mecanismului de Redresare și Reziliență a fost ca Planurile Naționale să urmeze recomandările din Semestrul European, recomandări formulate de Comisie pe baza indicatorilor economici specifici fiecărei țări. Până la PNRR, politicienii români ignorau cu nonșalanță aceste recomandări, inclusiv semnalele repetate privind dezastrul pe sistemul de pensii, pentru că acest mecanism nu prevedea nicio sancțiune. Acum, Comisia Europeană a legat Semestrul European de banii din PNRR.

Ce spuneau, pe scurt, Recomandările de țară din 2019 și 2020, anii premergătorii lansării MRR, despre sistemul de pensii din România:

2019

Noua lege a pensiilor, adoptată de parlament în decembrie 2018, este susceptibilă să pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice.

(…) perioada de cotizare utilizată la calcularea unei pensii se va reduce, ceea ce va duce la creșterea cheltuielilor cu pensiile noi.

(…) Anumite probleme structurale care afectează adecvarea pensiilor rămân nesoluționate.

2020

Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice ale României era deja în pericol înainte de izbucnirea epidemiei de COVID-19, ca urmare a deficitelor bugetare ridicate și a creșterii semnificative preconizate a costurilor legate de îmbătrânirea populației, în special a pensiilor.