Introducere

Avem depusă prima cerere oficială de plată din PNRR, guvernul raportează pe bandă rulantă îndeplinirea jaloanelor și țintelor, avem aproape 4 miliarde de euro încă neatinși în conturile BNR, pare că treaba merge ca unsă.

E timpul să vă puneți centurile de siguranță.

Trebuie, de la început, să separăm apele. Există, în acest moment, două PNRR-uri: PNRR-ul politic și PNRR-ul real. PNRR-ul politic este cel aproape imaginar în care politicieni de la PSD sau PNL fac tot felul de renegocieri, redistribuiri de bani etc, dar nu există nicio acțiune concretă, măcar un mail trimis Comisiei cu vreo propunere de modificare, iar PNRR-ul real este ceea ce se întâmplă efectiv cu cel mai mare proiect modernizator și de investiții din ultimii 30 de ani.

Ne vom concentra la început pe PNRR-ul real.

Foarte probabil, la finalul lunii iulie, începutul lunii august, România va primi prima tranșă de bani din PNRR, 2,6 miliarde de euro. Până acum am mai primit prefinanțarea, 3,8 miliarde, deblocați automat în momentul în care a fost aprobat PNRR-ul. PNRR pe care Céline Gauer, șefa Direcției PNRR din cadrul Comisiei, l-a catalogat acum trei săptămâni ca fiind excelent, în contextul tuturor planurilor de redresare și reziliență depuse.

Acești bani – cei din prefinanțare – se află în continuare la BNR și ar trebui să fie cheltuiți odată cu lansarea primelor apeluri și investiții majore – de exemplu autostrăzile, care momentan sunt în întârziere față de calendarul care ne-ar menține în termenul limită de finalizare a proiectelor.

Sunt deja 6,4 miliarde de euro. Ce ar putea merge prost? De acum încolo, foarte multe, pentru că, de acum încolo, intervin deciziile grele. Deciziile și asumări politice.

Să explicăm.

Odată cu trimiterea primei cereri oficiale de plată de după încasarea prefinanțării se cam încheie pentru România perioada de respiro în care putea încasa fără prea multe eforturi și bătăi de cap politice bani de la Comisia Europeană. Acea perioadă de “organizare de șantier”, cum am numit-o în rapoartele anterioare publicate pe MonitorPNRR.ro.

Așa cum am mai spus, am negociat PNRR cu gândul că tot noi ne vom ocupa și de implementare, am negociat în așa fel încât să ne fie cât mai ușor la început să punem lucrurile în mișcare. PNRR este un mecanism nou pentru toate statele membre, trebuie învățat repede, din mers, de administrația românească. Am ținut cont de asta atunci când am eșalonat țintele și jaloanele.

Am fost de foarte multe ori întrebați “când se vor bloca banii din PNRR?”, a venit momentul să o spunem deschis, fără să creăm panică, doar realist: cam de acum trebuie luat în calcul acest pericol.

Cererea de plată a României pe care Comisia Europeană o va aproba în curând este aferentă țintelor și jaloanelor din trimestrul 4 al anului 2021. Era vorba, în general, de chestiunile legale care să pregătească organizarea fluxurilor, inclusiv financiare, care să asigure organizarea și desfășurarea PNRR.

Urmează, chiar anul acesta, o nouă Strategie Forestieră, numirea pe criterii transparente și de performanță a noilor CA-uri la Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, o lege care va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Gândiți-vă doar la această ultimă reformă care trebuie livrată până la finalul anului și veți avea imaginea dimensiunii “zbaterilor” politice care vor urma.

Cererea de plată trimisă în iunie 2022 de către guvernul României este pentru jaloanele din decembrie 2021. Țintele și Jaloanele de anul acesta vor fi evaluate de Comisia Europeană abia în toamnă, când România are dreptul să facă a doua solicitare de plată anuală.

Am scris, în primul Buletin de Sănătate PNRR, că 8 dintre cele 21 de jaloane și ținte aferente T4 2021 sunt fie în întârziere și în pericol. Nu toate din vina guvernului, câteva din cauza Comisiei Europene care întârzia să ofere unele clarificări necesare în relația cu Banca Europeană de Investiții.

Guvernul a ținut să anunțe că a îndeplinit toate jaloanele la finalul anului 2021 însă, la analiza preliminară a Comisiei, s-a transmis la București că opt jaloane au nevoie în continuare de „atenție”. Adică nu erau de fapt făcute.

Interesant este faptul că, în urmă cu două luni, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, spunea că “se lucrează intens” la cererea de plată. Pentru ca, după ce cererea de plată a fost trimisă oficial, să revină la varianta în care jaloanele din T4 2021 ar fi fost îndeplinite la timp.

Acest gen de comportament este important pentru a înțelege ce nu merge și ce poate bloca “trenul cu bani” care trebuie să alimenteze regulat cu bani proiectele din PNRR.

Vom da drumul la șantierele mari, cum sunt autostrăzile: nu le vom putea termina la timp dacă nu vom alimenta cu bani la timp lucrările. O tranșă de bani ratată ne poate face mari probleme cu fluxul finanțării proiectelor până la final. Iar 2026 este termenul limită pentru toate statele din UE prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

O primă observație de context – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este, oficial, coordonator pe implementarea PNRR. A cerut-o Comisia Europeană în timpul negocierilor, cei de la Bruxelles vroiau să fie clar scris în PNRR “who is in charge”. Nu din dorința de control central ci pentru a exista o viziune unitară a desfășurării și implementării planului. Una dintre cerințe era ca ministerele de linie responsabile de jaloane sau ținte să se consulte cu MIPE înainte de a le anunța ca îndeplinite. Am scris în Buletinul de Sănătate al PNRR nr.2 pe larg despre această problemă, la scurt timp a fost ridicată și de către Comisia Europeană, care a atras atenția guvernului de la București că primește spre consultare jaloane și ținte care nu au trecut pe la MIPE.

Adică, pe scurt, că e cam debandadă în implementarea PNRR-ului nostru, că ministerele nu respectă fluxul de lucru și uneori fac ce le trece prin cap și că rolul MIPE este slab în condițiile în care s-a negociat ca acesta să fie unul principal.

Ministrul Boloș este slab politic, ignorat de restul guvernului, și asta afectează tot mecanismul.

Care sunt însă motivele pentru care PNRR se poate bloca?

Sunt două motive principale. Unul este lipsa de voință politică iar al doilea este legat de capacitatea administrației românești actuale să livreze rezultate într-un mecanism de finanțare nou și complet diferit față de cel al fondurilor europene “obișnuite”.

Acestor două motive principale li se adaugă ”șmecheria” birocratică, acea “calitate” a politicienilor și funcționarilor români de a “face pe proștii” în fața unor cerințe extrem de simple ale UE, de a căuta soluții de fațadă la aceste cerințe și care în final să producă un rezultat total opus cerințelor europene. Dar care să se plieze pe interesul politicienilor și funcționarilor români.

Să luăm un exemplu concret: Jalonul 430 C14 – R6 Intrarea în vigoare a legii privind protecția denunțătorilor. Este unul dintre jaloanele care avea termen T1 2022 și pe care în raportul nostru precedent l-am notat ca fiind “în întârziere”.

Pe scurt, jalonul presupunea transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale legii. Jalonul avea ca termen de îndeplinire T1 2022. Guvernul l-a declarat, la 31 martie, ca fiind îndeplinit.

Indicatorul de implementare din PNRR era adoptarea legislației, iar la termenul limită legea doar fusese trimisă de către guvern spre Parlament, cu șase zile înainte de 31 martie, timp insuficient pentru a ajunge la promulgare. Întârzierea poate fi explicată și prin faptul că proiectul de lege era finalizat încă din timpul mandatului lui Stelian Ion dar a fost ținut în sertar de noul ministru Predoiu, fără o motivație anume și apoi refăcut.

Este evident că jalonul nu fusese îndeplinit la timp iar declarația guvernului privind îndeplinirea era o minciună ușor demontabilă.

Dar lucrurile nu se opresc aici pentru că intervine politicul. Transpunerea legislației europene privind protecția avertizorilor de integritate a început să le cam dea angoase politicienilor de la PSD, PNL și UDMR. Ideea că oameni din sistem ar putea fi încurajați să semnaleze suspiciunile legate de fraudarea banilor naționali sau europeni sau alte încălcări ale legii părea totuși inacceptabilă pentru ei. Așa că au apelat la metoda descrisă mai sus.

Inițiativa legislativă a mai dormit puțin prin Parlament și abia miercurea trecută, cu o singură zi înainte de finalul sesiunii Parlamentare – și-au dat seama probabil ca dacă nu o rezolvă cumva cu această lege acum vor avea dificultăți să formuleze următoarea cerere de plată – a intrat în Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Aici, surpriză, reprezentanții Coaliției PSD PNL UDMR au votat o serie de amendamente care au schimbat aproape în totalitate sensul prevederilor Directivei Europene: avertizorii de integritate devin, potrivit formei plecate din comisia condusă de Laura Vicol de la PSD mai slab protejați decât erau în forma inițială trimisă de guvern. De exemplu, conform variantei votate de PSD, PNL și UDMR atât în cadrul Comisiei cât și la votul final din plen de joi, a fost eliminată prezumția bunei credințe a avertizorului sau a fost eliminată posibilitatea raportării anonime a suspiciunilor de fraudă.

Ca să ne dăm seama de felul în care această lege a fost ”masacrată” de actuala coaliție de la putere, Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, a anunțat că analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiționare a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă această directivă în legislația națională.

O asemenea mascaradă nu va păcăli niciun funcționar de la Bruxelles când acest jalon va fi trimis spre evaluare pentru o solicitare de plată.

Jaloanele nu sunt îndeplinite atunci când România promulgă, de exemplu, o lege cu titlul celei cerute prin PNRR. Jalonul este considerat îndeplinit atunci când România promulgă o lege cu prevederile scrise în PNRR. Criteriile de evaluare pentru fiecare jalon sunt specificate
într-un document agreat de țara noastră. După el se face evaluarea reală.

Când se vor bloca banii din PNRR pentru că legea avertizorilor arată așa? La toamnă.

Există mereu și riscul lipsei de înțelegere a cerințelor PNRR. Să luăm exemplul jalonului 69 – C4 – R1 – Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea planului de acțiune, care a făcut parte din pachetul cu termen T4 2021, cel pentru care guvernul a depus recent prima cerere de plată. În decembrie anul trecut, guvernul l-a declarat închis. În Buletinul de Sănătate PNRR nr.1 jalonul 69 a fost unul dintre cele pe care le-am notat ca fiind în pericol și am recomandat refacerea Planului de acțiuni. Care era, în mare, problema? Strategia în sine fusese adoptată în decembrie 2020 de către guvernul Orban prin HG 985/2020 (ministrul Lucian Bode) și transmisă Comisiei Europene de către guvernul Cîțu (ordinul ministrului Cătălin Drulă). Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare a fost adoptat de către actualul Guvern în 30 decembrie 2021 prin HG 1302/2021. sub mandatul lui Grindeanu la transporturi. Planul de acțiune avea o “mică” mare problemă: investițiile propuse nu urmăreau deloc strategia, nu se investea mai nimic în întreținerea infrastructurii existente, ceea ce însemna că o lăsam să se distrugă, nu erau prevăzute fonduri europene pentru aceste investiții. Și o serie de alte detalii “ciudate”, cum ar fi de acum celebra propunere de modernizare a liniei Făurei – Buzău. Aceasta fusese modernizată pe un sens, în timpul mandatului lui Cătălin Drulă, cu o investiție de 12 milioane de euro. Planul lui Grindeanu prevedea modernizarea celuilalt sens, cu o investiție de 200 de milioane de euro.

Am semnalat atunci public că acest jalon nu este îndeplinit conform prevederilor PNRR și nu va fi acceptat de Comisie în forma în care a fost prezentat documentul. Guvernul a zis că nu, ei știu mai bine. A venit momentul să depună prima cerere de finanțare iar la discuțiile preliminare cu Comisia primul subiect ridicat de la Bruxelles a fost planul de acțiuni pe feroviar. A fost nevoie în cele din urmă să modifice prevederile inițiale pentru a putea depune cererea de plată.

PNRR-ul politic îl sufocă pe cel real

Obsesia celor de la PSD de a da vina pe PNRR pentru că nu își pot onora promisiunile fantasmagorice privind creșterea pensiilor. Este un alt motiv pentru care putem pierde banii de la Bruxelles. PSD a făcut o marotă din procentul maxim din PIB alocat pentru pensii prin PNRR – 9,4%, declarând că acesta nu permite guvernului să crească pensiile și că va cere “renegocierea PNRR” la Bruxelles. În realitate, România nu cheltuie decât în jur de 8,3 cu pensiile – contributive și speciale – și mai are loc, dacă dorește, să crească imediat punctul de pensie și cu 27% dacă dorește. În bugetul real însă, nu se pot crește momentan pensiile pentru că nu sunt bani. Această limită de 9,4% din PIB pentru pensii, negociată cu Comisia Europeană, a fost cerută de la Bruxelles tocmai pentru că finanțele publice ale României îi îngrozesc pe oficialii europeni. Comisia Europeană ne-a cerut să menținem aceste cheltuieli la un prag mult mai mic, am obținut după negocieri deloc ușoare acest 9,4%.

PSD pare să-și fi impus în Coaliție dorința de a discuta despre pensii cu Comisia Europeană, deși am atras atenția de mai multe ori că redeschiderea discuțiilor nu înseamnă automat că cei de la Comisie vor accepta să renunțe sau să ridice acest prag. În condițiile deficitului bugetar prognozat pentru anul în curs, este la fel de posibil ca Bruxelles-ul să propună un procent mai mic. Toate acestea depind de negocieri, dar un lucru este clar. Dacă guvernul dorește să meargă în toamnă la Bruxelles pentru a începe discuțiile informale pentru renegocierea PNRR atunci trebuie să ia în calcul că vom fi nevoiți să trecem, din nou, prin întreg procesul de aprobare, care durează luni de zile. Să facem practic un PNRR nou. Iar termenul pentru finalizarea tuturor proiectelor, 2026, rămâne același, ceea ce înseamnă, de exemplu, că noi va trebui să construim autostrăzi într-un timp mai scurt, probabil cu un an pierdut pentru renegociere.

Cam așa arată pericolele care vor apărea în calea implementării PNRR. Un singur astfel de jalon la care Coaliția decide să aleagă miza politică și ratăm o tranșă de bani cât o bucată de A7.

Să ne strângem bine curelele, urmează un drum cu multe denivelări, și să strângem pumnii celui mai mare plan de modernizare al României. Hai PNRR!

Despre Raport – Cum facem monitorizarea

Urmărim procesul de îndeplinire a țintelor și jaloanelor, trimitem cereri de informații pe legea 544 pentru lămuriri și le analizăm pe baza experienței din timpul negocierilor pe care le-am purtat pentru realizarea PNRR.

Luăm textele adoptate de guvern, le comparăm cu ce apare în PNRR și anticipăm care va fi reacția Comisiei.

Discutăm cu oameni din ministere și de la Comisie, off the record – încrucișăm informațiile astfel încât să ne asigurăm că avem informația factuală corectă.

Evident, ne putem înșela, sau situația se poate schimba, este tot o negociere, unde guvernul român trebuie să argumenteze. Comisia are unele jaloane pe care le consideră de facto mai importante decât altele, iar decizia sa de acceptare este unilaterală.

Scopul analizei noastre este de a da o evaluare din exterior asupra procesului de implementare a PNRR. Scopul nostru este să sprijinim – chiar și prin presiune publică, pentru că este dovedit faptul că presiunea publică funcționează pentru a capacita administrația publică – implementarea cu succes a PNRR. Vrem ca PNRR să fie un succes. Pentru noi, toți, ca societate.

Indici de evaluare a Jaloanelor/Țintelor

Îndeplinit	În derulare /implementare	În întârziere	Blocat/în pericol
Jalonul sau ținta este raportat(ă) ca implementat(ă) de către guvern. Comisia Europeană a acceptat sau este pe cale de a accepta finanțarea aferentă acestui jalon/acestei ținte.	Jalonul sau ținta este în implementare, guvernul având măsuri în derulare care pot conduce la îndeplinirea la timp. Comisia Europeană nu a ridicat semnale de alarmă cu privire la riscul de implementare.	Jalonul sau ținta este în implementare, guvernul având măsuri în derulare, dar care deja sunt întârziate sau cu risc de a depăși termenul prevăzut.	Jalonul/ținta este blocat în procesul de implementare. Măsurile propuse sau adoptate de guvern nu sunt adecvate sau suficiente. Comisia Europeană a ridicat sau este iminent să ridice semnale de alarmă cu privire la îndeplinirea jalonului/țintei.

Legendă:

Cum citim jaloanele: Numărul din față este indicatorul oficial din PNRR al jalonului/țintei. C reprezintă Componentă și numărul următor este ordinea componentelor. R este Reformă, I este Investiție. De exemplu, 2 C1 R1: Este vorba de jalonul numărul 2 din PNRR, Componenta 1, Reforma 1. Aceasta este numerotarea oficială din PNRR. Toate textele în albastru cu numele jaloanelor sunt linkuri active spre baza de date MonitorPNRR.ro

Analiză detaliată jaloane T2 2022

 30 C2 – R2 Intrarea în vigoare a actului normativ pentru înființarea comisiei interinstituționale de analiză a cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității

Responsabil: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Scurtă descriere

Comisia va fi condusă de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și va include ministerele de resort și autoritățile subordonate responsabile pentru sectoarele relevante: educație, agricultură, silvicultură, cinegetică, turism, organizarea teritoriului, transporturi și energie. Comisia va pregăti propuneri de revizuire a cadrului juridic în lumina informațiilor actualizate privind distribuția și dinamica stadiului de conservare a speciilor și habitatelor.

Analiza noastră

Comisia a fost înființată la mijlocul lunii iunie, prin Hotărârea Guvernului nr. 781/2022^[1].

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

 65 C4 – R1Adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră

Responsabil: MTI/CNAIR/UAT/MLPDA/MMAP

Scurtă descriere

România s-a angajat prin PNRR ca Strategia Națională de Siguranță Rutieră pentru perioada 2021-2030 să implementeze normele și liniile directoare ale UE astfel cum sunt prezentate în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 și în „viziunea zero”, care vizează reducerea până în 2050 a deceselor în accidente rutiere până aproape de zero. Ca obiectiv intermediar, România își asumă obiectivul UE de reducere a numărului de victime (răniți sau decedați) cu 50 % față de nivelul de referință din 2019 până în 2030.

Strategia trebuie să includă:

• punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii;

• reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a unor elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili;
• reducerea punctelor negre/hotspoturi atât în mediile urbane, cât și în cele interurbane, inclusiv un plan specific de investiții pentru a reduce cu 129 numărul de puncte negre/hotspoturi până în T2-2026, comparativ cu cele 267 de puncte negre/hotspoturi inițiale din 2021; -eliminarea treptată din registrul național a vehiculelor vechi/deficitare, intensificarea inspecțiilor și a controalelor în materie de siguranță;

• educație și formare, campanii de informare;

• integrarea sistemului legislativ și reforma sistemelor de transport inteligente (STI).

Entitatea responsabilă cu monitorizarea implementării Strategiei de siguranță rutieră și indicatorii-cheie de performanță trebuie a fi clar definiți și operaționali.

Analiza noastră

La data de 15 aprilie, Ministerul Transporturilora a pus în consultare publică Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia iar pe 25 mai strategia a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern.

Proiectul de strategie al MT nu adresează suficient unele aspecte menționate în angajamentele asumate prin PNRR. De exemplu:

• Adaptarea legislației rutiere pentru a răspunde mai bine încălcărilor care generează decese și răniri grave
• Autoritatea Rutieră va realiza până la sfârșitul lui 2024 un audit al nivelului de siguranță al segmentelor de drumuri. Este de așteptat ca abia după 2024 să se pună problema îmbunătățirii infrastructurii.
• Conține doar referiri la nevoia de dezvoltare a unui sistem de transport inteligent, nu și o viziune a felului în care va fi realizat acest lucru.

Având în vedere că Strategia elaborată de MT pare a fi mai degrabă un document formal, menit doar să bifeze obligația Guvernului de a adopta o strategie în domeniul siguranței rutiere în intervalul prevăzut de PNRR, există o fereastră de oportunitate pentru a încerca punerea în discuție la nivel național a unei strategii cu măsuri reale, inteligente, menite să reducă substanțial numărul de victime și să crească siguranța infrastructurii.

În acest sens, propunerea noastră pentru a asigura validarea Jalonului în analiza Comisiei vizează adăugarea următoarelor elemente:

1. Legislație rutieră
2. Strategie distinctă a MAI/Politiei Române/Poliției Rutiere în vederea identificării, monitorizării, descurajării și sancționării comportamentelor din trafic care stau la baza accidentelor rutiere grave, atât în rândul șoferilor (pe categorii de automobile/motociclete/mopede/biciclete), cât și în rândul pietonilor. Singurul focus al Poliției Rutiere este în practică depășirea vitezei regulamentare.

Prin această strategie, Poliția Rutieră trebuie să își asume la rândul său ținte clare de reducere a numărului de victime.

1. Reflectarea acestor cauze în legislația rutieră, prin adaugarea de contravenții și infracțiuni care să reducă în trafic comportamentele care duc la accidente cu morți și răniți grav.

Coerență în adoptarea de politici publice în domeniu, pentru a evita situații precum cea recentă în care OUG-ul guvernului, care introducea astfel de contravenții și infracțiuni în Codul Rutier, este în curs de ”neutralizare” de către coaliția de guvernare în timpul procesului legislative (PL-x 163/2002). Măsurile preconizate de Guvern nici măcar nu au fost susținute politic în Parliament la nivel de ministru sau secretar de stat.

1. Infrastructură rutieră
2. Introducerea unor echipamente inteligente de monitorizare a conformării la legislația rutieră. Putem propune nu doar radare, ci ansambluri de radare care calculează viteza medie de deplasare între două puncte de pe drum.

În practică, majoritatea punctelor fixe sau mobile de radar clasic sunt semnalizate prin aplicații larg răspândite (ex. Waze), ceea ce le reduce semnificativ eficiența.

Radarele care calculează viteza medie sunt imune la acest tip de semnalizare.

1. Introducerea unor timpi maximi în care administratorii drumurilor (CNAIR, UAT-uri) trebuie să intervină pentru remedierea unor deficiențe care afectează gradul de siguranță al unui sector de drum.
2. Măsuri pentru limitarea intervalelor de timp în care se intervine în infrastructura rutieră pentru corectarea unor deficiențe care afectează siguranța traficului (denivelări, surpări, deteriorări ale elementelor pasive de siguranță).

În practică, administratorul drumului preferă să monteze semne de circulație care introduc cu anii restricții de viteză pe anumite segmente de drum deteriorate, ca unică măsură până când lucrările necesare sunt introduse în planurile de investiții și efectuate în teren.

Un astfel de exemplu se află pe autostrada A2, unde pragurile de acces peste unele poduri au semnalizare de denivelări și restricții de viteză de peste 4 ani.

Măsura vizează și deținătorii de utilități (gaz, apă, energie electrică sau termică, telecom) care intervin în mediul urban și ale căror lucrări trenează adesea nejustificat de mult, afectând capacitatea de transport și gradul de siguranță al unor segmente critice de infrastructură.

III. Asigurări

1. Corelarea asigurărilor obligatorii ale autovehiculelor cu particularitățile socio- demografice ale deținătorilor/conducătorilor, conform statisticilor existente la nivelul Poliției Rutiere.

Poliția Rutieră operează o bază de date în care colectează și grupează toate caracteristicile accidentelor de circulație:

1. a) date despre accident: mecanismul de producere, ora prezentării ambulanței, localitatea, codul poștal, cauza concurentă, alți vinovați, seria și numărul fișei statistice;
2. b) date despre drum: nume drum (strada), caracteristică drum, configurația caracteristicii drumului, reper fix, distanta reper (m), restricții de circulație, intersecție cu drumul, categorie bandă;
3. c) date despre vehiculele implicate: utilizarea vehiculului, marca, tipul, anul fabricației, serie caroserie, înregistrat (da/nu), numărul înregistrare, țara de înregistrare, culoarea, rulajul, inspecția tehnică periodică (da/nu), defecțiuni tehnice, tip proprietar, numele, prenumele deținătorului, asigurare RC (da/nu), numărul de locuri, numărul ocupanților, substanțe speciale;
4. d) date despre participanții la trafic: adresa, profesia, poziție, acțiune, categoria permisului, anul eliberării permisului, starea permisului, situația permisului, atestat profesional (da/nu), ore conducere neîntreruptă, scopul călătoriei, lungimea călătoriei, valoarea alcoolemiei, articolul de lege.

Procesarea datelor statistice rezultate din această bază de date ar trebui să poată fi folosită de către asigurători pentru stabilirea prețurilor RCA nu doar în funcție de caracteristicile mașinilor asigurate, ci și în funcție de riscul individual (sex, vârstă, ocupație, vechime a permisiului de conducere, categorii de vehicule pentru care este deținut permis, etc.).

De altfel, procesarea – fie și anonimizată – a datelor din această bază are caracter de secret de serviciu, astfel încât se ridică întrebarea pe ce se bazează politicile publice din domeniu.

Concluzie

Un exemplu de implementare de mântuială a unor reforme de care avem mare nevoie. În țara UE cu cea mai mare mortalitate pe șosele, guvernul face o strategie ca o spoială, să nu cumva să introducă măsuri reale de descurajare a șofatului agresiv.

Vom nota acest jalon ca fiind “în întârziere” pentru că este foarte posibil ca, așa cum a fost și în cazul jalonului 69, Comisia să solicite guvernului să revină cu mai multă “atenție” la atingerea unora dintre cerințele din descrierea jalonului. Nu considerăm însă că acest jalon reprezintă un pericol pentru PNRR – este posibil ca acest jalon să fie și acceptat în forma actuală, totul ține de interpretarea cerințelor din “caietul de sarcini” al PNRR.

 97 C5 – I1 Cereri de propuneri pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale

98 C5 – I1 Cerere de propuneri de renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice și de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) (clădiri publice)

Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Scurtă descriere

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației trebuie să publice apeluri pentru renovarea ce vizează asigurarea eficienței energetice și renovarea integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor publice și rezidențiale rezidențiale. Sunt primele mari apeluri lansate din PNRR, în componenta 5 sunt 2,1 miliarde de euro pentru clădiri rezidențiale și clădiri publice.

Dacă după prima rundă vor rămâne fonduri necontractate, acestea vor fi puse la dispoziția tuturor unităților administrative locale în aceleași condiții, pe baza principiului „primul venit, primul servit”.

Analiza noastră

Apelurile pe întreaga Componentă 5 – Valul Renovării au fost lansate încă din luna martie, o primă rundă de finanțare s-a încheiat, au fost depuse primele cereri, PNRR se mișcă cu talent la Dezvoltare.

Concluzie

Cele două jaloane au fost îndeplinite.

  114 C6 – R1 Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului

Responsabil: Ministerul Energiei

Scurtă descriere

Legea privind decarbonizarea și legislația secundară aferentă trebuie să prevadă un calendar până în 2032 pentru:

– Dezafectarea capacității totale de producție de energie electrică instalată pe bază de cărbune/lignit (și anume, 4 590 MW).

– Măsuri referitoare la reabilitarea minelor care urmează să fie închise (de exemplu, refacerea solului în zonele miniere, cum ar fi stratul superior al solului și refacerea vegetației, depozitele de deșeuri, amenajarea terenului după închidere pentru refacerea peisajului).

– Măsuri de actualizare a competențelor (reconversie și recalificare profesională) și alte măsuri cu impact socioeconomic asupra comunităților afectate.

Analiza noastră

Unul dintre jaloanele dificile ale acestui trimestru. Atunci când Comisia Europeană a instituit instrumentul NextGenerationEU și Mecanismul de Redresare și Reziliență, contextul energetic nu era afectat de conflictul din Ucraina, conflict care încă nu se întrevedea. Tocmai de aceea, asupra proiectului de lege s-a intervenit de mai multe ori, forma finală – care va fi trimisă spre consultare Comisiei Europene – fiind adoptată în ședința de guvern din ultima zi de dinaintea expirării termenului T2. Față de cerințele din PNRR, guvernul a decis să introducă în OUG o serie de prevederi care mențin unele unități de producție pe bază de cărbune în stare de conservare și care, pe o perioadă determinată, pot fi repornite în situații de urgență și criză energetică. Aici sunt incluse și exploatările miniere aferente.

Concluzie

Considerăm jalonul îndeplinit, tehnic el este îndeplinit. Subiectul energiei și al rezilienței energetice este unul care va fi discutat la nivelul întregii Uniuni Europene. România ar putea negocia chiar – și Comisia Europeană a sugerat asta – să primească fonduri suplimentare din partea de împrumuturi neaccesate de alte state pentru a finanța sectorul energetic. Este o discuție care merită avută și una care are sens, dacă este să vorbim despre “renegocierea PNRR”.

 129 C6 – I2 Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW

Responsabil: Ministerul Energiei

Scurtă descriere

România are la dispoziție puțin peste o jumătate de miliard de euro pentru investiții în Infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile și în capacitățile de producție a hidrogenului prin Investiția 2 din Componenta 6. Acest prim jalon al măsurii se referă la construirea de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, cu un volum generat preconizat de cel puțin 10 000 de tone de hidrogen din surse regenerabile.

Analiza noastră

La finalul Trimestrului 2, Ministerul Energiei trebuia să semneze contractele, în urma unui apel de proiecte. Acest apel de proiecte a fost lansat cu întârziere, cu doar o zi înainte de expirarea termenului pentru jaloanele din T2 2022.

Concluzie

Doar prin lansarea apelului de proiecte, jalonul nu este îndeplinit și va fi îndeplinit doar când vor fi semnate contractele de finanțare. Comisia Europeană a specificat că va aproba acest jalon doar după prezentarea contractelor de finanțare. Momentan acestea nu există, jalonul este în întârziere dar recuperabil până la cererea de plată.

 133 C6 – I3 Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată

Responsabil: Ministerul Energiei

Scurtă descriere

Semnarea contractelor pentru construirea sau modernizarea cogenerării de gaze de înaltă eficiență în termoficare, conform definiției din Directiva 2010/31/UE. Criteriile de selecție vor asigura respectarea Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), mai ales condițiile prevăzute în anexa III. Investițiile vor înlocui cel puțin aceeași capacitate a instalațiilor de producere a energiei electrice și/sau a energiei termice (ca de exemplu pe bază de cărbune, lignit sau petrol) care generează emisii de carbon semnificativ mai mari, ceea ce va duce la o scădere a emisiilor de GES.

Analiza noastră

Idem ca la jalonul 129, contractele trebuie semnate, apelul a fost deschis cu câteva ore înainte de termenul limită și va rămâne deschis până în august.

Concluzie

Jalonul este în întârziere

 140 C6 – I5 Lansarea unei proceduri de ofertare pentru investiții în eficiența energetică în industrie

Responsabil: Ministerul Energiei

Scurtă descriere

Lansarea cererii de propuneri pentru selectarea proiectelor de eficiență energetică în industrie. Criteriile de selecție vor impune următoarele:

– obținerea unei reduceri de cel puțin 30% a emisiilor indirecte și directe de GES în comparație cu emisiile ex ante, care să fie monitorizată prin intermediul unei platforme informatice pentru centralizarea și analiza consumului național de energie;

– respectarea Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.

Analiza noastră

Aceeași situație ca și la jaloanele 129 și 133.

Concluzie

Jalonul este în întârziere

 144 C7 – R1 Intrarea în vigoare a Legii privind guvernanța serviciilor de cloud pentru administrația publică

Responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Scurtă descriere

Noua lege va stabili cadrul general pentru dezvoltarea și gestionarea unei infrastructuri de cloud constând într-un set de resurse și servicii din domeniul tehnologiei informației, comunicațiilor și securității cibernetice, partajate de sectorul public în conformitate cu Strategia europeană privind cloud computingul și aliniată la Cadrul național de interoperabilitate.

Analiza noastră

Noul ministru al Cercetării, Inovării și Digitaizării, Sebastian Burduja, și-a început mandatul, acum două luni, plângându-se de termenele strânse din PNRR. Oarecum haotic la început – un alt exemplu de ministru care citește prima dată documentele din PNRR, nu înțelege și apoi se plânge că nu e bun – Burduja și ministerul său au reușit să țină în dezbatere publică și să și modifice proiectul ordonanței de urgență^[2] privind guvernanța Cloudului Guvernamental.

Concluzie

Considerăm jalonul îndeplinit. Există îngrijorări legitime legate de accesul serviciilor secrete la datele personale stocale în cloud și noua ordonanță nu le-a rezolvat, dimpotrivă, le-a accentuat. Nu este menționat acest aspect în PNRR, dar Comisia Europeană se va afla în fața unei dileme interesante: jalonul este îndeplinit pe ce scrie în el propriu zis, dar implementarea poate afecta alte acte normative europene și rămâne de decis dacă va lua în considerare acest aspect în evaluarea viitoare a acestui jalon.

Cloud-ul guvernamental este proietul major din PNRR care a avut cele mai mari probleme, încurajăm recuperarea timpilor pierduți. În final, în iunie, a fost în sfârșit operaționalizat task force-ul pentru Transformare Digitală de la minister – era un jalon pe roșu încă din 2021.

 145 C7 – R1 Intrarea în vigoare a noii legi privind interoperabilitatea

Responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Scurtă descriere

Noua lege:
-va fi aliniată la dispozițiile Cadrului european de interoperabilitate

-va institui un cadru/o guvernanță pentru sprijinirea alegerii standardelor și normelor relevante pentru dezvoltarea aplicațiilor și serviciilor de către sectorul public într-un mediu sigur și durabil;

-va operaționaliza migrarea și integrarea în structurile de date existente, asigurând în același timp interoperabilitatea;

-va asigura faptul că punerea în aplicare a funcționalităților implică alinierea infrastructurilor naționale de identificare și autorizare la cele ale statelor membre ale UE în cadrul unui sistem transnațional, în conformitate cu normele europene prevăzute în Regulamentul (UE) 2014/910 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (e­IDAS);

-va lua în considerare principiul „doar o singură dată” încorporat în Regulamentul (UE) 2018/1724 privind portalul digital unic.

Analiza noastră

Legea interoperabilității a fost aprobată în Parlament cu o zi înainte de termenul limită.

Concluzie

O altă lege din proiectul Cloud-ului Guvernamental care va mai fi probabil modificată în urma discuțiilor cu Comisia. Considerăm din acest motiv jalonul îndeplinit.

147 C7 – R2 Publicarea cererii de ofertă pentru autorizarea operatorilor de telecomunicații să acorde licențe 5G

Responsabil: Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații

Scurtă descriere
Publicarea și organizarea unei proceduri de selecție concurențiale (licitație) pentru acordarea așa-numitelor „licențe 5G” (și anume, în benzile de 700 MHz, 1 500 MHz și 3,4­3,8 GHz).

Sunt avute în vedere licențe pe termen lung în conformitate cu criteriile Codului european al comunicațiilor electronice, pentru a stimula în mod eficient tehnologia 5G, pentru a promova concurența și drepturile utilizatorilor finali.

Procedura de licitație se va baza pe experiența anterioară cu licitațiile din domeniul spectrului din România (2012 și 2015) și pe procedurile recente similare din UE și va include garanții concurențiale, mecanisme de modelare a pieței și condiții aferente licențelor, toate acestea fiind adecvate specificului și dinamicii pieței românești.

Analiza noastră

ANCOM a întârziat cu lansarea licitației dar din motive obiective: legislația necesară^[3] pentru demararea apelului se află pe circuitul legislativ și urmează să fie promulgată.

Concluzie

În întârziere, jalonul va fi închis în curând.

153 C7 – I1 Semnarea contractului de implementare a investiției pe baza procedurii de ofertare pentru implementarea investiției pentru Cloud Guvernamental.

Responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, ADR și instituțiile responsabile în domeniu

Scurtă descriere

Semnarea contractului pentru implementarea infrastructurii de cloud guvernamental.

Analiza noastră

Acest jalon este afectat de întârzierea în lanț a celorlate jaloane anterioare de care depindea: crearea task force-ului la Ministerul Digitalizării trebuia făcută în toamnă și a fost realizată abia recent; lămurirea legislației (vezi mai sus comentariile), analiza de opțiuni. Considerăm proiectul de cloud în întârziere sistemică cu risc real de a ieși cu totul din calendar. Mai sunt 6 luni doar în care se poate recupera.

Concluzie

Considerăm jalonul în întârziere.

 200 C8 – R3 Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare a metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a programelor bugetare

Responsabil: Ministerul Finanțelor/DGSPB/DGPB

Scurtă descriere

Hotărârea de Guvern va asigura elaborarea, monitorizarea și raportarea programelor bugetare; va îmbunătăți planificarea bugetară bazată pe performanță și va spori orientarea către rezultate; va stabili clar obiective, ţinte, rezultate ale acţiunilor, impactul politicilor, precum şi indicatorii care vor permite atât dezbateri ex-ante riguroase asupra politicilor publice ce urmează a fi finanţate, cât şi o evaluare transparentă şi argumentată a felului în care programele bugetate au atins obiectivele şi ţintele politicii publice.

Analiza noastră

Metodologia a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 467/2022 și publicată în Monitorul Oficial în luna aprilie.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

266 C9 – I4 Alocarea fondurilor pentru participarea României la proiectul european de producție a microcipurilor

(intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului prin care se alocă finanțarea necesară de 500 de milioane EUR pentru sprijinirea extinderii capacităților naționale până la prima dezvoltare industrială și participarea sau asocierea la un proiect multinațional)

Responsabil: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Scurtă descriere

HG-ul va stabili cadrul de reglementare care va indica procedurile și termenele de depunere a proiectelor, criteriile de eligibilitate și cerințele pentru potențialii beneficiari și va stabili, de asemenea, o alocare bugetară de 500 de milioane EUR.

Vor fi stabilite informații suplimentare în funcție de participarea și a altor state membre la aceste proiecte.

Concluzie

Acest HG a circulat în guvern ca propunere și trebuia să fie adoptat în ultima zi (30 iunie) înainte de termenul limită. Nu l-am identificat între cele adoptate de către guvern. Îl considerăm deocamdată în întârziere și vom reveni dacă îl identificăm.

(de altfel, guvernul comunică haotic și decide totul pe ultima sută de metri, ne îndoim că știe cineva măcar la MIPE dacă toate au fost adoptate).

307 C10 – R2 Intrarea în vigoare a Legii zonelor metropolitane

Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Scurtă descriere

Legea zonelor metropolitane:

• va defini criteriile de delimitare a zonelor metropolitane și a competențelor în materie de politică ale acestora, și anume: mobilitatea, amenajarea teritoriului, dezvoltarea urbană, locuințele și alte servicii publice furnizate la nivel local care abordează, printre altele, problemele comunităților marginale/periferice, inclusiv așezările informale;
• va institui un organism de coordonare la nivelul zonei metropolitane pentru a orienta și supraveghea punerea în aplicare a politicilor și a investițiilor în unitățile administrativ-teritoriale care aparțin zonei metropolitane, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea, amenajarea teritoriului, dezvoltarea infrastructurii verzi și accesul la locuri de muncă, la servicii de sănătate și educație, inclusiv pentru persoanele din zonele defavorizate/periferii, precum și de a asigura oportunități economice sporite pentru așezările din zonele periurbane din jurul nucleului urban;
• va asigura un cadru transparent și previzibil (inclusiv criterii, metodologie) pentru constituirea bugetului fiecărei zone metropolitane, pe baza contribuțiilor din partea unităților administrative care alcătuiesc zona urbană funcțională și, atunci când este necesar, a transferurilor de la administrația centrală prin programe naționale de dezvoltare, finanțate anual de la bugetul de stat, pe baza criteriilor de performanță legate de obiectivele de politică urmărite la nivelul fiecărei zone metropolitane; va permite achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și servicii la nivelul zonei funcționale.

Analiza noastră

Unul dintre criteriile de evaluare a Legii Zonelor Metropolitate adoptată pe 29 iulie în Parlament este stabilirea de criterii clare pentru definirea acestor zone. Tocmai acest lucru nu face legea și o vom considera întârziată.

Legea Zonelor Metropolitane este o extensie pentru Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitare (care au în centru doar municipiile din România). Această lege definește teritoriul metropolitan – care acoperă aproximativ 50% din teritoriul României și 70% din populația țării – și nu are la bază nicio analiză tehnică ce susține această împărțire. Legea Zonelor Metropolitane încearcă să mușamalizeze problema fragmentării teritoriale excesive, precum și nefuncționalitatea Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (ADI).

Principalele probleme ale legii Zonelor Metropolitane (ZM) adoptată în Parlament:

1. Caracterul mult prea cuprinzător: zonele Metropolitane propuse acoperă prea mult teritoriu, în jurul unor municipii care cu greu pot fi numite ca atare (expl. ZM Călăraşi). Nu toate judeţele trebuie să aibă ZM. Fără o analiză tehnică, am putea spune ca sunt 7-8 posibile zone care se pretează a fi zone metropolitane, precum București, Iași, Timișoara, Brașov sau Constanța.

Soluție: După analiza de la punctul 1 va rezulta și numărul ZM, precum și componența exactă a lor.

2. Caracterul voluntar al asocierii subminează totul din start. Este lesne de înțeles că, dacă asocierea este opţională, foarte puține primării vor ceda atribuţii și fonduri.

Soluție: După desemnarea ZM, acestea se vor înființa prin lege.

3. Reprezentarea UAT în Zona Metropolitană se efectuează cu dificultate. Fiecare UAT are un reprezentant în Adunarea Generală. Decizia se ia cu votul a cel puțin 72% din membrii adunării generale și care reprezintă cel puțin 65% populația ZM. Asta înseamnă că, de exemplu, dacă avem o ZM formată dintr-un municipiu și 10 comune, orice decizie poate fi blocată de reprezentanții a 3 comune.

Soluție: Reprezentarea în Adunarea Generală (AG) se face în funcție de cota de participare a fiecărei UAT constitutive în ZM în funcție de: populație, suprafață și putere financiară. Reprezentanții în AG sunt aleși de către consiliile locale ale localităților constitutive.

4. Gestionarea atribuțiilor fiecărei UAT din Zona Metropolitană este dificilă și nefuncțională. Fiecare UAT își mandatează ce atribuții dorește. Un UAT poate avea o atribuție, altul două total diferite etc. Cum se ia decizia? În Adunarea Generală avem de votat un proiect de colectare selectivă a deșeurilor. Reprezentantul din UAT care nu a delegat această atribuție nu are dreptul să voteze pe acest proiect? Iese un talmeș-balmeș de atribuții.

Soluție: Adăugarea sau retragerea de atribuții se face prin modificarea statutului, în urma votului unei majorități calificate din Adunarea Generală a ZM.

5. Ieșirea din Zona Metropolitană se realizează prea ușor, iar aceste lucruri generează probleme proiectelor în derulare.

Soluție: Ieșirea din Zona Metropolitană se face nu înainte de finalul anului fiscal, precum și după plata despăgubirilor aferente proiectelor în derulare și cu votul a unei majorități calificate.

6. Finanțarea Zonelor Metropolitane prin partajarea impozitului pe venit în funcție de domiciliu este greu de aplicat și de asemenea poate produce efecte greu de înțeles – “contribuabilii care își au domiciliul pe raza zonei metropolitane”: 30% în funcție de domiciliul angajaților și 70% în funcție de localitatea în care-și desfășoară activitatea firma. Spre exemplu, dacă avem un angajat ce lucrează la o companie din comună Pipera, locuiește în București, dar are domiciliu în Pitești; cum se împarte finanțarea în cele 2 cazuri: dacă există sau nu ZM Pitești, unde angajatul își are domiciliul? Sau multinaționala are sediul (domiciliul) în Europa, dar își desfășoară activitatea în localitatea București, asta înseamnă că Bucureștiul nu mai primește finanțare?

Soluție: Finanțarea se realizează în funcție de cotele de participare la ZM.

7. Gestiunea bunurilor rezultate în urma unor investiții (aparțin UAT în care bunul se găsește) poate duce la o direcționare a finanțării către interesele unei UAT. De exemplu să zicem în zona Metropolitană București-Ilfov într-o anumită configurație politică, majoritatea investițiilor ar putea merge către Voluntari.

Soluție: Bunurile rezultate în urma activității Asociațiilor aparțin tuturor UAT constitutive, conform cotelor de participare din statut.

8. Consiliul director și aparatul tehnic – create separat, par create ca niște sinecuri. Soluție: Reprezentanții consiliului director și ai aparatului tehnic provin din primăriile constitutive, iar statuarea acestui aspect se realizează prin modificarea fișelor de post care sa oglindeasca și noile atributii.
9. Nu este clar ce se întâmplă cu strategiile actuale, organizate inițial pe bază județeană. De exemplu, sistemele de gestionare a deşeurilor actuale. Dar cu atribuțiile centrale, de exemplu spitalele mari sau Metrorex.
10. Înființarea de Zone Metropolitane NU reduce disparităţile de dezvoltare în teritoriul naţional, așa cum se spune în expunerea de motive – dimpotrivă, le va adânci. Nu acesta este scopul zonelor metropolitane.

Concluzie

Jalonul este întârziat.

 312 C10 – R4 Intrarea în vigoare a actului legislativ de implementare a Strategiei naționale a locuirii și a planului de acțiune de reducere a privării severe de locuință

Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Scurtă descriere

Actul legislativ va asigura punerea în aplicare a Strategiei naționale a locuirii și a planului de acțiune în vederea îmbunătățirii calității locuințelor pentru categoriile și grupurile vulnerabile, reducând privarea severă de locuință, în special pentru persoanele din comunitățile marginalizate din zonele urbane și rurale.

Analiza noastră

Strategia a fost adoptată prin Hotărâre de guvern^[4].

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

339 C11 – R2 Traseele Centrului Național de Coordonare Velo instituite și operaționale

Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Scurtă descriere

Centrul Național de Coordonare (CNC) pentru trasee velo va fi înființat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. CNC va deveni operațional și va începe elaborarea studiului și a aplicației eVelo.

Analiza noastră

CNC este operațional^[5].

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

355 C12 – R2 Intrarea în vigoare a cadrului legislativ de instituire a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS)

Responsabil: Ministerul Sănătății

Scurtă descriere

Cadrul legislativ va stabili următoarele funcții pentru această agenție:

• pregătirea și implementarea în timp util a proiectelor de investiții prioritare în infrastructura de sănătate publică, conform specificațiilor și în cadrul bugetului aprobat;
• emiterea de instrucțiuni, recomandări și norme metodologice aplicabile pentru pregătirea, implementarea și finalizarea proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică;
• furnizarea de asistență specializată în domeniul proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică ministerelor, spitalelor publice sau altor autorități publice;
• stabilirea și implementarea programului multianual al proiectelor de investiții prioritare în infrastructura de sănătate publică;
• monitorizarea implementării proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică;
• înființarea unui centru de excelență în gestionarea proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică;
• stabilirea de parteneriate și încheierea de acorduri de finanțare a proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică.

Președintele ANDIS va fi numit, iar recrutarea personalului pentru cele 15 roluri-cheie din organigrama ANDIS finalizată se va încheia în momentul în care agenția devine operațională

Analiza noastră

Agenția care va coordona la Ministerul Sănătății investițiile în noi spitale – peste 2 miliarde de euro.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

  356 C12 – R3 Intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate

Responsabil: Ministerul Sănătății

Scurtă descriere

Modificările vizează legea principală care reglementează sectorul sănătății (Legea nr. 95 din 2006, astfel cum a fost modificată). În plus, pentru a operaționaliza modificările aduse acestei legi vor intra în vigoare mai multe hotărâri de guvern. Principalele dispoziții ale actelor legislative nou introduse:

– vor adapta criteriile de competență pentru înscrierea la concursurile pentru posturi de conducere în domeniul sănătății;

– vor ajusta criteriile de calitate pentru programele de formare în domeniul managementului serviciilor de sănătate;

– vor actualiza cerințele pentru dezvoltarea profesională continuă a cadrelor medicale;

– vor dezvolta și vor consolida corpul de experți în managementul serviciilor de sănătate;

– vor dezvolta auditarea și evaluarea programelor de formare în domeniul managementului serviciilor de sănătate.

Actele normative nou adoptate vor contribui la profesionalizarea managementului serviciilor de sănătate, prin elaborarea criteriilor de competență pentru personalul de specialitate.

Analiza noastră

Jalon îndeplinit prin adoptarea unei HG (în paralel cu jalonul 355).

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

 357 C12 – R3 Intrarea în vigoare a legislației privind cadrul strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate

Responsabil: Ministerul Sănătății

Scurtă descriere

Se va stabili un nou cadru strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate, în concordanță cu obiectivele generale ale sistemului de sănătate.

Principalele elemente ale cadrului strategic vor fi următoarele:

(i) generarea resurselor umane în sănătate;

(ii) gestionarea resurselor umane în sănătate;

(iii) gestionarea motivării resurselor umane;

(iv) guvernanța forței de muncă în sănătate.

Analiza noastră

Strategia^[6] a fost adoptată pe 30 iunie prin Hotărâre de Guvern.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

398 C13 – R6 Intrarea în vigoare a modificării Legii nr. 219/2015 privind economia socială și a normelor de aplicare

Responsabil: Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Scurtă descriere

Reglementările modificate vor cuprinde:

o procedură simplificată de înregistrare a întreprinderilor sociale;

o mai bună direcționare a activităților economice și a utilizării forței de muncă, astfel încât să răspundă mai bine nevoilor grupurilor vulnerabile și ale comunităților marginalizate;

măsuri identificate pentru îmbunătățirea sustenabilității structurilor economiei sociale, de exemplu regimuri preferențiale de achiziții publice pentru bunuri și servicii.

Analiza noastră

Modificările legislative au fost adoptate.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

413 C14 – R2 Operaționalizarea unui comitet interinstituțional privind schimbările climatice

Responsabil: Secretariatul General al Guvernului și Departamentul de Dezvoltare Durabilă

Scurtă descriere

Comitetul privind schimbările climatice se va axa, în conformitate cu mandatul său propus, pe: (i) stabilirea unor politici prioritare anuale în domeniul schimbărilor climatice în conformitate cu obiectivele Pactului verde european și cu calendarul asumat de România prin intermediul Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC); (ii) coordonarea, monitorizarea și evaluarea autorităților responsabile cu punerea în aplicare a politicilor și măsurilor în cadrul activităților PNIESC; (iii) aprobarea indicatorilor de măsurare a angajamentelor României în materie de climă. Prioritățile comitetului vor fi stabilite și decise în cadrul reuniunilor sale, iar acestea pot fi de natură legislativă, financiară sau fiscală, legate de dezvoltarea politicilor publice pentru investiții verzi sau de stabilirea cadrului metodologic sau administrativ. Prioritățile vor fi aprobate anual în mod oficial de către Guvern și se va adopta un plan de acțiune privind etapele de realizare a fiecărei priorități propuse, termene clare de realizare pentru fiecare etapă și instituțiile responsabile.

Analiza noastră

Comitetul a fost înființat prin HG^[7].

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

422 C14 – R5 Intrarea în vigoare a legii de modificare a atribuțiilor Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

Responsabil: Ministerul Justiției

Scurtă descriere

Actul legislativ va transpune Directiva (UE) 2019/1153 și va introduce mai multe modificări legate de extinderea mandatului instituțional, țintind aspecte precum: administrarea și valorificarea bunurilor indisponibilizate și colaborarea cu alte organisme relevante în procesul de recuperare a prejudiciilor.

Analiza noastră

Au fost adoptate toate actele legislative^[8] necesare transpunerii Directivei (UE) 2019/1153 privind utilizarea informațiilor financiare în scopul depistării infracțiunilor și a modificărilor prevăzute în jalon. Una dintre principalele modificări o reprezintă extinderea mandatului ANABI pentru a putea identifica de active aflate în străinătate.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

 456 C15 – I1 Semnarea contractelor cu operatorii publici (municipalități) pentru construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe

Responsabil: Ministerul Educației și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Scurtă descriere

Semnarea contractelor, cu distribuție teritorială, pentru grădinițe, unități de învățământ preșcolar și servicii de educație și îngrijire timpurie.

Analiza noastră

Apelul a fost lansat în ultima zi a T2 2022, indicatorul de implementare se referă la semnarea contractelor.

Concluzie

Jalonul este în întârziere până când vor fi semnate contractele.

478 C15 – R5 Intrarea în vigoare a legii care stabilește profilul viitorului cadru didactic privind competențele digitale și modalitatea de evaluare a competențelor digitale în cadrul examenelor de grad didactic

Responsabil: Ministerul Educației

Scurtă descriere

Noua lege care stabilește profilul viitorului cadru didactic privind competențele digitale și modalitatea de evaluare a competențelor digitale în cadrul examenelor de grad didactic:

– va stabili profilul de competențe al profesionistului în educație, precum și mecanismul de validare a competențelor digitale ale cadrelor didactice în cadrul examenelor de grad didactic, în conformitate cu Cadrul european al competențelor digitale pentru personalul din domeniul educației;

– va integra în Programul-cadru de învățământ, în Programele de formare psihopedagogică și în cel aferent Masteratului didactic, a unor module pentru dezvoltarea competențelor digitale ale viitoarelor cadre didactice și pentru familiarizarea și utilizarea de metode și tehnici de predare moderne, conform Cadrului DigCompEdu;

– va elabora cadrul de derulare a inspecției școlare (monitorizarea și evaluarea activităților didactice derulate în mediul virtual);

va elabora metodologii de evaluare pentru mediul online, a performanțelor școlare ale elevilor, inclusiv va elabora o platformă de evaluare securizată a competențelor elevilor.

Analiza noastră

Lipsește momentan dispoziția legală, jalonul nu este îndeplinit până la apariția acesteia.

Concluzie

Jalonul este în întârziere.

485 C15 – R6 Intrarea în vigoare a modificărilor cadrului legislativ privind sporirea calității mediilor de învățare

Responsabil: Ministerul Educației

Scurtă descriere

În contextul tranziției către clădiri verzi și inteligente, este necesară reformarea cadrului de reglementare privind proiectarea, dotarea și funcționarea școlilor. Noua lege va include:

– norme privind proiectarea și funcționarea clădirilor pentru școli și licee (Normativ 010/1997);

– actualizarea/redactarea cerințelor privind dotările minime prin actualizarea următoarelor acte legislative: dotări minime pentru clasele V­-VIII, aprobate prin Ordinul ministerial nr. 3486/2006, norme privind dotările minime pentru învățământul primar, aprobate prin Ordinul ministerial nr. 3263/2006, Standarde și reglementări în învățământul preșcolar, anexa 1 Standarde pentru materialele didactice și anexa 2 privind standardele minime în materie de echipament, aprobate prin Ordinul ministerial nr. 3850/2010

Cadrul de reglementare pentru implementarea investițiilor în tranziția către clădiri verzi va fi completat de reglementări privind funcționarea școlilor verzi și de metodologii pentru funcționarea și organizarea școlilor verzi, inclusiv un curriculum adaptat, care vor stabili repere didactice pentru a încuraja elevii să adopte un comportament care respectă mediul natural.

Analiza noastră

Lisește momentan dispoziția legală, jalonul nu este îndeplinit până la apariția acesteia.

Concluzie

Jalonul este în întârziere.

 500 C15 – I16 Semnarea contractelor de granturi destinate centrelor tehnologice inovatoare din universități

Responsabil: Ministerul Educației

Scurtă descriere

Semnarea contractelor pentru granturi destinate unui număr de 60 universități pentru finanțarea unor măsuri integrate menite să îmbunătățească infrastructura digitală și să dezvolte competențele studenților și ale cadrelor didactice universitare:

– operaționalizarea centrelor digitale universitare;

– programe de formare în domeniul competențelor digitale;

– dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale studenților pentru sectorul digital;

– programe de orientare profesională pentru studenți în vederea alegerii ocupațiilor TIC emergente;

– programe de formare a noilor competențe de predare/evaluare în sistem hibrid;

– dezvoltarea competențelor digitale avansate pentru 1 000 de studenți la nivel universitar și de masterat.

Analiza noastră

Contractele nu au fost semnate, Ministerul a publicat însă, pe 1 iulie, lista celor 60 de unități de învățământ selectate. Vom considera jalonul îndeplinit.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

^[1] https://lege5.ro/gratuit/geytsnzuhazda/hotararea-nr-781-2022-privind-infiintarea-comitetului-interministerial-pentru-analiza-cadrului-legal-aplicabil-sectoarelor-cu-impact-asupra-biodiversitatii

^[2] https://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/legislatie-organizare-si-functionare/proiecte-de-acte-normative/interministerial/2022/_oug-mcid_adr_sts_sri_oug-cloud_final.pdf

^[3] http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=19577

^[4] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/256917

^[5] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/253521

^[6] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/06/NF-151.pdf

^[7] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/04/HGANEXA-8.pdf

^[8] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/06/LG-5.pdf