Buletin de Sănătate PNRR nr. 16/2025
Cursa contracronometru pentru PNRR:
Fiecare euro pe care-l vom pierde va atârna greu la deficit
Autori: Vlad Ilina, Marius Vasiliu
Autori: Vlad Ilina, Marius Vasiliu
România mai are doar 5 luni pentru a finaliza PNRR și se află sub presiunea timpului. Din cele 21,4 miliarde euro disponibile după renegocieri, au fost încasați în 5 ani doar 10,7 miliarde, iar restul de peste 10,6 miliarde trebuie atrași în 5 luni.
Bugetul pe 2026 se bazează pe încasarea integrală a fondurilor rămase din PNRR. Dacă acest scenariu nu se realizează – peste 40 de miliarde de lei încasați -, ținta de deficit de 6,2% din PIB va fi sub presiune, iar statul va trebui fie să se împrumute mai scump, fie să taie sau să amâne investiții.
În acest moment, cel mai probabil, o parte importantă din cele 869 milioane euro suspendate de la Cererea de Plată numărul 3 va fi tăiată definitiv. Potrivit analizei noastre, nici Cererea de Plată numărul 4, în valoare de 2,3 miliarde de euro, nu va fi aprobată în totalitate de către Comisia Europeană.
Problemele sunt: sume suspendate, cereri de plată întârziate și probabil aprobate doar parțial, precum și reforme-cheie de îndeplinit care au un risc ridicat de naînțelegeri în coaliție. În paralel, ultimele cereri de plată includ cele mai complexe investiții, ceea ce face execuția și mai dificilă.
Pentru a putea spera că va încasa cât mai mulți bani din suma pe care o mai are la dispoziție, România trebuie să evite orice sincope sau resetări la nivelul guvernului sau al administrației. Fiecare clipă contează și poate costa mult.
După 5 ani de la aprobarea sa de către Comisia Europeană, Planul Național de Redresare și Reziliență al României este pe ultima sută de metri. În această perioadă, Planul a fost modificat de două ori, în 2023 și în 2025, a acumulat întârzieri majore la implementare, s-a renunțat la numeroase investiții, fie pentru că pur și simplu nu mai exista nicio șansă ca administrația publică să le mai ducă la bun sfârșit în termenii stabiliți, fie din motive obiective precum creșterile neprevăzute de prețuri în domeniul construcțiilor sau blocaje administrative.
Planul a pornit la drum în 2021 cu un buget de 29,2 miliarde de euro și astăzi a rămas cu 21,4 miliarde de euro. Cei mai mulți bani de investiții la care s-a renunțat sunt din componenta de împrumuturi, pe care România îi primea la o dobândă extrem de avantajoasă, la ratingul Comisiei Europene, cea care se împrumuta pentru finanțarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, față de dobânzile amețitoare la care se împrumuta și încă se mai împrumută România.
Din cele 21,410,527,593 euro, cât mai are România disponibili, după renegocierea PNRR din noiembrie 2025, România a încasat doar 10,722,201,578 și mai are la dispoziție 10,688,326,015 euro pe care trebuie să-i încaseze, până la finalul anului, după realizarea tuturor jaloanelor care au termen finalul lunii august.
Potrivit Regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, toate proiectele și reformele asumate prin PNRR trebuie finalizate până la data de 31 august 2026 iar ultima cerere de plată trebuie depusă până la data de 31 decembrie 2026.
Regulamentul (UE) 2021/241 stipulează clar că Mecanismul de Redresare și Reziliență este un instrument temporar și că după finalul anului „pușculița” se închide. În ciuda unor propuneri vehiculate de unele state membre, Comisia Europeană nu a fost de acord să prelungească acest termen și nici nu există indicii că acest lucru s-ar putea întâmpla.
Practic, România mai are la dispoziție 5 luni pentru a face cât a făcut în aproape 5 ani.
Bugetul pe 2026, care va fi votat astăzi în Parlament, prevede un buget de investiții care ajunge la aproximativ 164 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025. Aproximativ două treimi din această sumă, 110 miliarde de lei, provine din fonduri europene, cu 40% față de anul trecut, și include bani din surse precum fondurile de coeziune, PNRR, programul SAFE, care nu exista anul trecut.
53,4 de miliarde din această sumă ar trebui să provină din PNRR, adică 10,6 miiarde euro la un curs aproximativ de 5lei/euro. Ceea ce înseamnă că în buget a fost anticipată încasarea completă a sumelor pe care România le mai are la dispoziție din PNRR.
Ținta de deficit bugetar asumată pentru 2026 este de 6,2%, în condițiile în care, România a început anul cu un deficit de 7,65% din PIB și o creștere economică de 1% bazate creşterea încasărilor, controlul cheltuielilor şi un nivel record al investiţiilor publice, acolo unde fondurile din PNRR sunt esențiale. Eventualele pierderi din PNRR vor pune o presiune foarte mare pe îndeplinirea obiectivului de 6,2%.
- euro, suma valabile la 20 martie 2026
| Grant | Împrumut | Suspendate | Pierdute definitiv | Încasat | |
|---|---|---|---|---|---|
| Prefinanțare | 1,851,159,668 | 1,942,479 890 | 3,793,639,558 | ||
| Prefinanțare RePowerEU | 288,078,244 | 288,078,244 | |||
| CP1 | 1,772,317,380 | 789,672,460 | 2,561,989,840 | ||
| CP2 | 1,868,317,381 | 930,400,314 | 10.772,245 | 2,798,717,695 | |
| CP3 | 622,487,484 | 657,288,757 | 869,000,000 | 1,279,776,241 | |
| Total încasări | 6,402,360,157 | 4,319,841,421 | 10,722,201,578 |
869 de milioane de euro sunt în continuare suspendate din Cererea de Plată 3, pentru neîndeplinirea jaloanelor:
79 – Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători) – Obiectiv: Numiri pe 4 ani, bazate pe proceduri transparente și competitive, cu remunerare legată de indicatori cheie de performanță (KPI) și sustenabilitate.
215 – Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale – Obiectiv: Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității.
440 – Operaţionalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea şi monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă – Obiectiv: organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Comisia Europeană va comunica finalizarea revizuirii acestor jaloane la finalul acestei luni (după ce a acceptat să se mai uite pe documentele referitoare la jalonul pensii speciale trimise foarte târziu, după termenul din noiembrie (este vorba despre Decizia CCR care în sfârșit s-a pronunțat în favoarea modificărilor la legea pensiilor speciale ale magistraților) și este posibil să decidă tăieri definitive – poate nu suma integrală, dar totuși sume importante – pentru neîndeplinirea completă a tuturor cerințelor din jalonul cele 3 jaloane enumerate mai sus (nu doar jalonul pensii speciale a rămas cu probleme nerezolvate) .
| Grant | Împrumut | Suspendate din Cereri de Plată precedente | Posibil de încasat | |
|---|---|---|---|---|
| CP3 | 869,000,000 | |||
| CP4 | 2,279,643,577 | |||
| CP5 | 1,029,516,454 | |||
| CP6 | 3,257,258,446 | 4,420,604,352 | ||
| Total | 6,566,418,477 | 4,319,841,421 | 10,987,022,829 |
Spuneam în Buletinul de Sănătate 14 că una din problemele noului Guvern era aceea să confirme încrederea recâștigată după întârzierile din perioada guvernării Ciucă-Ciolacu. Momentul depunerii Cererii de Plată numărul 4 ar fi trebuit să fie prima cerere depusă care să nu aibă probleme de evaluare care să însemne alte întârzieri ,cum s-a întâmplat la precedentele cereri de plată (chiar și la prima cerere a fost prelungită perioada de evaluare).
În acest moment, se pare că nici Cererea de Plată numărul 4, în valoare de 2,3 miliarde de euro, nu va fi aprobată în totalitate de către Comisia Europeană
În acest moment, se pare că nici Cererea de Plată numărul 4, în valoare de 2,3 miliarde de euro, nu va fi aprobată în totalitate de către Comisia Europeană, iar în cazul în care unele jaloane vor fi considerate nesatisfăcător îndeplinite, ar putea fi pur și simplu “abandonate” pentru că timpul necesar pentru o suspendare pentru o viitoare reevaluare este foarte strâns.
Nu este exclus ca România, presată cu depunerea în termen a două Cereri de Plată în valoare de 8,7 miliarde de euro, să se găsească în situația de mai pierde sume importante pentru că pur și simplu nu mai are timp pentru ajustări ulterioare dacă experții de la Bruxelles solicită clarificări suplimentare pe unele jaloane.
În varianta inițială a PNRR, România își eșalonase fondurile din PNRR în 10 cereri de plată, dar numărul acestora a fost redus la 8 în urma renegocierii din 2023, și ulterior la 6 în urma renegocierii din 2025. Cu excepția Cererii de Plată numărul 1, care cuprindea inclusiv ținte și jaloane care fuseseră deja îndeplinite la momentul aprobării PNRR – regulamentul permitea acest lucru – România nu a mai depus nicio altă Cerere de Plată la termenul pe care și l-a asumat în Aranjamentele Operaționale semnate cu Comisia Europeană. Niciuna dintre Cererile de Plată depuse de România nu a fost evaluată și plătită în termenul prevăzut de regulamente, două luni + 1 lună aprobare în ECOFIN și a necesitat “prelungiri”. Inclusiv Cererea de Plată numărul 4, depusă și ea târziu, în decembrie 2025 (deși fusese inițial anunțată pentru septembrie), ar putea primi aprobarea – mai degrabă parțială – din partea Comisiei Europene în luna aprilie 2026, după cum declara recent Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
România mai are, de asemenea, de îndeplinit două reforme importante. Cea cu cel mai mare grad de risc, mai ales din punct de vedere al negocierilor din Coaliția de guvernare pe care le implică, este noua Lege a salarizării unice în sectorul public. În prima variantă a PNRR, această reformă avea termen de îndeplinire jumătatea anului 2023. Legea a fost în repetate rânduri amânată, între timp deficitul sub guvernarea Ciucă-Ciolacu a crescut vertiginos, ceea ce făcea aplicarea noului sistem de salarizare nesustenabilă bugetar. În urma negocierilor cu Comisia Europeană s-a decis mutarea termenului de îndeplinire a jalonului la jumătatea lui 2026, cu intrare în vigoare treptată, începând din 2027.
Această reformă a fost de la început în responsabilitatea PSD, care a ocupat tot timpul portofoliul de la Ministerul Muncii.
În ultimii 5 ani, cel puțin la nivel declarativ, am fost de mai multe ori “aproape” de a avea un proiect pentru modificarea salarizării bugetarilor. La finalul anului 2023, Simona Bucura-Oprescu, ministrul de la acea dată al Muncii, declara că „Avem deja pregătit proiectul de lege”. În 2024 au loc consultări la Ministerul Muncii, care anunță că proiectul se află într-un „stadiu avansat”. În noiembrie 2025, Florin Manole, noul ministru al Muncii, dădea asigurări că legea va fi gata, cel mai probabil, în vara anului 2026. Manole promitea că în prima săptămână a lunii martie 2026 se va termina lucrul la anexele legii în interiorul ministerului, dar nu a mai anunțat nimic legat de acest lucru. Singurul lucru pe care îl știm este că, într-adevăr, există consultări la minister pe marginea viitorului proiect de lege.
Noile acte juridice privind remunerarea angajaților din sectorul public vor stabili o metodologie de calcul unificată pentru a asigura un sistem salarial sustenabil din punct de vedere fiscal, echitabil și legat de performanță.
Nivelurile salariilor de bază din sectorul public în vigoare în august 2025 vor rămâne neschimbate și reprezintă punctul de plecare pentru conceperea reformei.
În 2027, creșterea nominală a masei salariale totale nu va depăși creșterea nominală a PIB-ului pentru 2027, astfel cum a preconizat Comisia Europeană în previziunile sale din primăvara anului 2026. De asemenea, aceasta este în concordanță cu obiectivul MTFSP de reducere a masei salariale din sectorul public, ca procent din PIB, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031.
Reforma va sprijini ținta de deficit public pentru 2027 de 5,3 % din PIB implicită în recomandarea revizuită a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE.
Metodologia propusă pentru recalcularea salariilor se va baza pe:
Noile acte juridice includ mecanisme instituționale de prevenire a creșterilor ad-hoc ale componentelor de bază și variabile ale salariilor. Printre acestea, actele juridice stabilesc în mod clar mandatul instituțional comun și responsabilitatea Ministerului Muncii și a Ministerului Finanțelor în ceea ce privește conceperea, punerea în aplicare, monitorizarea, gestionarea și revizuirea politicii salariale din sectorul public. Actele juridice definesc o foaie de parcurs privind evoluția nivelurilor salariului de bază pentru fiecare familie de locuri de muncă pentru următorii cinci ani.
O altă reformă majoră pe care România trebuie să o finalizele în următoarele luni este jalonul 315 – Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor. Noul Cod al Urbanismului, care trebuie să simplifice autorizațiile de construire, să reducă birocrația, să clarifica procesele în materie de autorizare și să introducă digitalizarea, avea ca termen inițial de finalizare primul trimestru al anului 2023 dar a fost întârziat după ce proiectul a generat tensiuni politice majore în coaliție. După renegocierea din 2025, termenul a fost mutat în al doilea trimestru al anului 2026.
Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor va conține dispoziții privind:
Obiectivul reformei este de a sprijini amenajarea globală a teritoriului prin documente şi proceduri simplificate şi digitalizate de amenajare a teritoriului şi un acces sporit la documentele de planificare spaţială şi teritorială şi transparenţa acestora.
Reforma constă în intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor şi în fumizarea unei noi platforme de date, ca parte a Observatorului teritorial, pentru a centraliza documentele standardizate şi digitalizate de planificare spaţială şi teritorială.
Ultimele două Cereri de Plată – 5 și 6 – pe care România le mai poate depune prin PNRR, conform renegocierii din noiembrie 2025, ar trebui să bifeze livrabilele tangibile de cea mai mare anvergură din plan: infrastructură construită – spitale, căi ferate, autostrăzi, echipamente achiziționate, capacități de producție a energiei și sisteme tehnologice implementate.
Principalele Reforme :
Principalele Investiții:
Principalele Reforme
Concluzia este previzibilă deja cu 5 luni înainte de final – optimismul ministrului Pîslaru, chiar buna lui credință, nu au fost suficiente pentru ca “securizarea granturilor” anunțată după finalizarea renegocierii de la finalul anului trecut, în urma căreia din cauza guvernării Ciucă-Ciolacu am pierdut 7 miliarde de euro, să fie și pusă în practică, să nu rămână doar declarații politice sau succes bifat pe hârtie.
Din cele 10,7 miliarde de euro pe care le mai aveam de luat (granturi și împrumuturi) este previzibil că vom mai pierde alte sute de milioane doar din granturi – peste cele care vor fi anunțate pentru jaloanele suspendate din Cererea de Plată numărul 3 și peste cele care vor fi anunțate din Cererea de Plată numărul 4. Cât anume, va depinde de indulgența cu care Comisia Europeană va evalua nerealizările la finalul PNRR.
Dar nu sunt singurii bani pe care foarte probabil îi vom mai pierde. Din sumele pe care le mai putem încasa, aproape 5 miliarde de euro sunt împrumuturi. Și sunt toate pe ultima Cerere, cea cu numărul 6. Am putea crede că această aranjare e rodul unor negocieri anticipative – dacă mai e ceva de pierdut din cauză de nerealizare, să mai facem o renegociere la final și să pierdem din împrumut, nu din granturile “securizate”. Ei bine, de fapt această organizare cu împrumuturile toate pe ultima cerere este de fapt suflatul în iaurt al Comisiei Europene după ce s-a fript în trecut cu ciorba guvernelor Ciucă-Ciolacu – nu respectăm ținta de deficit, nu primim 5 miliarde de euro la dobânzi modice.
“Pierderea” acestei tranșe de 5 miliarde nu va însemna însă o “economie” care să ne permită să ajustăm deficitul bugetar – pe logica nu încasăm banii, nu mai cheltuim banii. Aceste 5 miliarde de euro reprezintă contracte semnate pentru care ne-am “jurat pe roșu” în fața Comisiei anul trecut că le vom finaliza.
Fără banii de la Uniunea Europeană, finanțarea va trebui acoperită din alte împrumuturi, doar că la dobânzi de 7-8 ori mai mari decât de la Comisia Europeană. Sau vom rămâne cu șantiere nefinalizate, sau cu facturi neplătite.