autori: Marius Vasiliu, Vlad Ilina
Cifrele, la rece: cu 15 luni înainte de termenul limită prevăzut în regulamente pentru finalizarea investițiilor din PNRR și la 36 de luni de la termenul oficial de la care a început implementarea PNRR, România a primit, din totalul de 28,5 de miliarde pe care îi are la dispoziție, 9,4 miliarde de euro. Acești bani includ prefinanțarea, deblocată în momentul în care a fost aprobat PNRR (2021), Cererea de Plată numărul 1 (2022), prefinanțarea aferentă RePOWER EU (2023) și Cererea de Plată numărul 2 (2023). În 2024 nu am luat încasat niciun euro.
Putem adăuga și cele 1,3 miliarde aprobate ca plată parțială pentru Cererea de plată numărul 3, bani care nu au fost încă plătiți efectiv, și ajungem la suma de 10,7 miliarde euro. Aproximativ 37% din totalul bugetului alocat prin PNRR.
Din cele 518 jaloane și ținte pe care le conține PNRR, în varianta renegociată în 2013 de guvernul PSD – PNL, România are doar 139 validate de Comisia Europeană. Includem aici și jaloanele din Cererea de Plată numărul 3, aprobată parțial, care au primit undă verde de la Bruxelles. Ceea ce înseamnă că procentul de îndeplinire a jaloanelor și țintelor se află în acest moment la 27% din total.
Mai trebuie spus că statul român a semnat deja contracte de 47 miliarde de euro pentru proiecte din PNRR, din care:
Instrumentul de cofinanțare de la bugetul de stat se numește supracontractare, juridic vorbind, și a pornit modest acum mulți ani pentru a permite autorităților să semneze contracte mai mult decât sumele disponibile de la UE, în ideea că unele proiecte se ratează și să facem absorbție. Apoi a ajuns să fie abuzat, a devenit o procedură uzuală: putem să supracontractăm cât vrem, de multe ori pentru a mulțumi politic autorități locale și pentru ce nu avem bani de la UE lăsăm pe bugetul de stat.
Supracontractarea a fost folosită pentru a promite orice la toată lumea (cel mai mult de Boloș care a făcut la fel și pe fondurile de coeziune), dar această bombă va exploda după 2029. Deci există o problemă încă invizibilă dar gravă: și dacă am reuși să aducem toți banii din PNRR (improbabil), tot va rămâne o gaură bugetară din supracontractare.
Execuția în luna martie, plățile făcute de Ministerul de Finanțe pe proiectele derulate prin PNRR, era de 7,82 miliarde euro, banii efectiv plătiți.
Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), în vigoare, prevede un termen clar și obligatoriu pentru implementarea proiectelor finanțate prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR).
Conform articolului 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241: „Sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament acoperă doar cheltuielile aferente reformelor și investițiilor realizate după data de 1 februarie 2020 și care sunt încheiate până cel târziu la 31 august 2026.”
Parlamentul European a votat recent în Comisia de Buget un raport de monitorizare a implementării PNRR prin care cere Comisiei prelungirea programului cu 18 luni. Acest lucru nu înseamnă că PNRR va și fi prelungit și o asemenea decizie va trebui să urmeze un parcurs sinuos de negociere cu Comisia Europeană și Consiliul. Comisia Europeană a anunțat deja că nu vor mai fi făcute plăți pe PNRR după data limită actuală, finalul anului 2026, semn că nu este de acord cu această prelungire propusă.
Discuția în jurul acestei prelungiri este una destul de complicată, având în vedere că multe state membre își doresc să reducă suma pe care o împrumută Comisia Europeană pentru a finanța PNRR și doresc să redirecționeze sumele economisite către alte obiective prioritare precum securitatea.
În plină campanie electorală pentru prezidențiale, ministrul interimar al Finanțelor, Marcel Boloș, a mers la Bruxelles cu mandat la secret deși Regulamentul PNRR îl.obligă la consultări publice, pentru a negocia cu Comisia Europeană modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Propunerile prezentate de ministrul interimar cuprindeau măsuri precum scoaterea unor investiții din PNRR și înlocuirea acestora cu proiecte finanțate deja prin Programul Național Anghel Saligny, reeșalonarea jaloanelor și a țintelor în cererile de plată, cereri care s-ar reduce că număr și mutarea unor termene prevăzute în PNRR, pe care tot guvernul PSD PNL le-a renegociat în 2023, atunci când Regulamentul a prevăzut această posibilitate.
Printre propunerile avansate de Marcel Boloș a mai fost și o “rearanjare” a Cererii de Plată numărul 4, cea pe care România ar fi trebuit să o depună în septembrie 2024. În total ar fi fost 99 de ținte și jaloane în Cererea 4. Ca la promoție. Iar valoarea acestei cereri ar fi dus la creșterea valorii acesteia (prin comasarea altor jaloane și ținte) de la 2,3 miliarde de euro la 5,5 miliarde de euro.
Problema este că în continuare 17 jaloane din Cererea de Plată 4 (forma actuală) sunt în același stadiu ca în decembrie – neîndeplinite. Însă ministrul Boloș le-a promis oficialilor de la Bruxelles că în două-trei luni vor fi gata nu mai puțin de 12 jaloane esențiale – un scenariu greu de crezut, având în vedere istoricul ratărilor sistemice din partea autorităților române – iar Comisia nu a fost de acord cu propunerile.
Boloș a mai încercat să convingă CE că 29 de ținte și jaloane din actuala Cererea 4 sunt îndeplinite; ba chiar 39 de ținte și jaloane sunt îndeplinite în avans. Și că în două luni va mai rezolva încă alte 19 ținte și jaloane din cererile 5-7 actuale pentru a le include în noua Cerere 4 pe care se angajase s-o depună în luna iulie.
Cele 12 jaloane pe care ministrul Boloș a promis să le finalizeze urgent sunt:
Jalon 24 – Reforma sistemului de guvernanță forestieră și o nouă Strategie forestieră națională (Proiectul de lege este în pericol de a fi modificat printr-o serie de amendamente aduse la o alta propunere legislativă – legea spațiilor verzi. Amendamentele au fost adoptate în Comisia de mediu, urmează dezbaterea lor la Comisia de administrație publică).
Jalon 59 – Introducerea taxei de drum pentru camioane și majorarea taxelor pentru vehiculele poluante.
Jalon 71 – Adoptarea Strategiei pentru transportul naval.
Jalon 76 – Semnarea contractelor pentru material rulant ecologic (trenuri, locomotive, vagoane).
Jalon 80 – Implementarea recomandărilor pentru eficientizarea companiilor de stat din transport.
Jalon 116 – Intrarea în vigoare a noii legi privind energia.
Jalon 126 – Intrarea în vigoare a Strategiei Naționale pentru Hidrogen.
Jalon 207 – Modificarea Codului Fiscal pentru simplificarea sistemului și creșterea echității.
Jalon 227 – Modernizarea infrastructurii IT a ANAF și Ministerului Finanțelor.
Jalon 336 – Semnarea contractelor pentru construcția și modernizarea a 8 muzee și memoriale.
Ținta 367 – Dotarea a 2.000 de cabinete medicale, cu accent pe zone marginalizate.
Jalon 441 – Publicarea tabloului de monitorizare pentru performanța companiilor de stat.
Reformele pe care România ar fi trebuit deja să le implementeze și care au fost propuse pentru amânate sau mutate în cereri viitoare
Astfel, patru alte jaloane ar fi urmat să fi mutate în Cererile 5 și 6:
Mutare în Cererea 5 (CP5):
Jalon 315 – Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului și urbanismului.
Mutare în Cererea 6 (CP6):
Jalon 158 – Digitalizarea a 60 de instituții de sănătate publică.
Jalon 316 – Lansarea platformei digitale urbane interoperabile.
Jalon 420 – Intrarea în vigoare a noii legi privind salarizarea bugetarilor.
Alte aspecte care au făcut obiectul negocierii eșuate la Bruxelles au vizat Investițiile propuse pentru eliminare:
Propunerile prezentate la Bruxelles de ministrul Boloș mai includeau și renunțarea la 3,5 miliarde de euro în împrumuturi PNRR, cu dobânzi sub 1%.
Întors de la Bruxelles, același ministru interimar Boloș a declarat senin că negocierile nu au fost un eșec. O declarație cel puțin bizară în condițiile în care România riscă să piardă 10 miliarde de euro.
Privită din perspectiva faptului că cei de la Comisia Europeană nu au fost de acord cu această renegociere păguboasă pentru România, nu este un eșec, într-adevăr.
Însă reformele din PNRR și cele aproape 17 miliarde de euro care ar mai putea fi luate din PNRR trebuie să fie printre principalele puncte din programul de guvernare pe care trebuie să le aibă în agendă următorul guvern.În niciun scenariu reducerea defictului bugetar nu este posibilă fără banii din PNRR.
Mai avem de încasat teoretic (fără CP3) aprox – 16,7 mld euro (7,2 granturi / 9,5 împrumut). Asta înseamnă 369 de ținte și jaloane rămase de implementat (din care 68 raportate ca finalizate: 29 din CP4 și 39 din restul cererilor):
46 > CP 4
72 > CP 5
79 > CP 6
67 > CP 7
109 > CP 8
*MIPE mai declară încă 31 în curs de finalizare, informație care necesită confirmare.
Teoretic, este încă posibil. Este nevoie însă de un acord politic la cel mai înalt nivel. Posibil și acesta.
Imediat după ce președintele nou ales va depune jurământul trebuie reluat procesul de renegociere, care să aibă ca pilon principal câștigarea încrederii CE că de această dată nu vor mai fi doar declarații despre cât de importante sunt reformele pentru România. Nu doar românii așteaptă reformele restante de zeci de ani. Iar noua guvernare instalată nu trebuie să mai piardă nicio clipă în procesul de implementare a ce va rezulta în urma acestui proces de renegociere.
Iar procesul de renegociere trebuie să însemne asumarea și adoptarea rapidă a reformelor pentru a avea banii necesari de investiții. Nicio renunțare nu este acceptabilă.
Pentru toate acestea mai este nevoie de o singură condiție, poate cea mai importantă în contextul reașezărilor politice – pentru orice proces de negociere de nivel tehnic, este recomandat ca Boloș să nu mai fie implicat în niciun fel; a făcut destul rău: este ministrul Finanțelor responsabil de deficitul bugetar uriaș de 9,3% de anul trecut. Tot el este ministrul Finanțelor care a negociat planul fiscal și deficitul de 7% pentru acest an, la pachet cu măsurile neserioase (concluzia aparține chiar reprezentanților CE) care ne-au adus acum în situația de a risca un deficit chiar mai mare decât cel de anul trecut, după datele execuției bugetare la primele trei luni. Iar asta aduce un alt risc, acela al unei propuneri a CE de suspendare a fondurilor europene pentru nerespectarea angajamentelor din planul fiscal.
Procesul de negociere trebuie dus așadar de către oameni profesioniști, credibili care să poată obține maximul posibil. Și poate că nici asta nu va fi de ajuns, pentru că a mai rămas foarte puțin timp pentru a repara răul făcut.