Buletin de Sănătate nr.8/2023
PNRR-ul României a rămas în urmă.
Ce se poate întâmpla mai departe?
autori: Marius Vasiliu, Vlad Ilina, Cristian Ghinea
Întârziere este cuvântul de ordine pe PNRR. Întârziere la îndeplinirea reformelor esențiale, întârziere la lansarea proiectelor, întârziere la depunerea Cererilor de Plată, întârziere la încasarea tranșelor de bani, întârziere la depunerea propunerilor de modificare. Faptul că nici trimestrul acesta Guvernul nu a reușit să închidă la timp cele doar 9 jaloane pe care le avea de îndeplinit pentru trimestrul III din 2023 mai merită consemnat doar ca statistică. În situația în care ne aflăm acum, aceste întârzieri aproape nici nu mai contează, pentru că sunt legate de Cererea de Plată numărul 5, or noi nu am depus încă nici măcar cererile 3 și 4.
Singura “reușită” pe PNRR de anul acesta este că am încasat banii din Cererea de Plată numărul 2, o plată parțială, cu o corecție de 50 de milioane de euro pentru neîndeplinirea a două jaloane. Ghilimele sunt pentru că acești bani ar fi trebuit să îi încasăm anul trecut, dar îi primim doar acum pentru că am întârziat cu depunerea cererii, iar evaluarea a durat mai mult decât era prevăzut pentru că a trebuit să fie refăcute mai multe jaloane care nu erau conforme cu PNRR.
Până acum, în octombrie, România nu a depus niciuna dintre cele două Cereri de Plată prevăzute pentru acest an și nu a încasat niciun euro din banii pe care trebuia să îi primească pe 2023.
Situația îndeplinitii jaloanelor cu termen T3 2023
Jaloane |
Îndeplinite |
În întârziere |
 |
 |
|
9 |
2 |
7 |
Depunerea propunerii de modificare a PNRR și de adăugare a componentei REPowerEu – România, din noul printre ultimele state
România a depus propunerea sa oficială de modificare a PNRR și cea pentru noua componentă REPowerEU la începutul lunii septembrie, cu mult peste termenul recomandat de Comisia Europeană pentru ca evaluarea finală să poată fi făcută până la finalul lui 2023. Până când cele două propuneri nu sunt aprobate oficial, un stat membru nu poate depune următoarea cerere de plată.
Stadiul depunerii cererilor de modificare a PNRR la 1 octombrie 2023
| Statul membru | Data la care a fost depusă propunerea de modificare | Data la care a fost aprobată propunerea de modificare |
| Luxemburg | 11/11/2022 | 17/1/2023 |
| Germania | 9/12/2022 | 14/2/2023 |
| Finlanda | 26/1/2023 | 14/3/2023 |
| Estonia | 9/3/2023 | 16/6/2023 |
| Franța | 21/4/2023 | 14/7/2023 |
| Malta | 26/4/2023 | 14/7/2023 |
| Slovacia | 26/4/2023 | 14/7/2023 |
| Irlanda | 22/5/2023 | 14/7/2023 |
| Portugalia | 26/5/2023 | 22/9/2023 |
| Danemarca | 31/5/2023 | |
| Spania | 6/6/2023 | |
| Cehia | 30/6/2023 | 26/9/2023 |
| Lituania | 30/6/2023 | |
| Olanda | 6/7/2023 | 29/9/2023 |
| Austria | 14/7/2023 | |
| Slovenia | 14/7/2023 | 29/9/2023 |
| Belgia | 20/7/2023 | |
| Italia | 7/8/2023 | |
| Suedia | 24/8/2023 | |
| Croația | 31/8/2023 | |
| Grecia | 31/8/2023 | |
| Ungaria | 31/8/2023 | |
| Polonia | 31/8/2023 | |
| Cipru | 1/9/2023 | |
| România | 8/9/2023 | |
| Letonia | 26/9/2023 | |
| Bulgaria |
Sursa: Comisia Europeană
În propunerea de modificare a PNRR, prin care trebuie să taie granturi în valoare de 2,1 miliarde euro (este vorba despre ajustarea alocării negociate cauzată de PIB-ul mai mare din 2021 față de estimarea inițială), cea mai mare sumă la care Guvernul României și-a propus să renunțe este cea de la investițiile în sănătate – 740 de milioane de euro! Adică spitale noi și dotări și echipamente în aparatură medicală. Se mai taie 270 milioane de euro din suma alocată pentru împăduriri, dar și 80,5 milioane din cele 103 milioane pe care le-am prevăzut în PNRR pentru Înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru copiii defavorizați.
Pentru a acoperi aceste reduceri de buget conform regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, România ar fi putut să ceară suplimentarea componentei de împrumuturi la dobânzi extrem de avantajoase puse la dispoziție de UE, dar a preferat doar să taie.
Cea de a doua modificare importantă a PNRR se referă la introducerea componentei noi, REPowerEU, care ar fi trebuit să aducă României, 1,4 miliarde de euro în plus, pentru investiții în energie verde, regenerabilă. Doar că Guvernul României a renunțat de bună voie la o treime din acești bani în plus care ar fi putut spre exemplu să fi fost investiți în panouri fotovoltaice și în felul acesta să fi contribuit la scăderea facturilor la energie. În loc de 1,4 miliarde în plus, în realitate vom primi doar 940 milioane de lei, pentru că 460 milioane de euro sunt doar mutate de la Componenta 6 a PNRR-ului inițial.
Principalele modificări propuse de Guvernul României pe PNRR
PNRR inițial |
Propunerea PSD PNL
|
Componenta: Păduri și protecția biodiversitățiiInvestiția: Suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite |
|
| 56.700 ha de suprafețe noi vor fi împădurite sau reîmpădurite
3.150.000 m2 de suprafețe noi de păduri urbane |
26.760 ha de suprafețe noi vor fi împădurite sau reîmpădurite
3.150.000 m2 de suprafețe noi de păduri urbane |
| Buget: 730.000.000 euro | Buget: 460.880.000 euro |
Componentă: Transport sustenabilInvestiția: Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare |
|
| 110 km linii de cale ferată electrificate și reînnoite, cu viteză crescută cu 15% (viteză medie pentru a atinge min. 100km/h) (liniile Constanta-Mangalia și Videle-Giurgiu. | Se elimină |
| Buget: 236.000.000 euro | Buget: 0 |
Componentă: Transport sustenabilInvestiția: Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră |
|
| dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi pentru vehiculele rutiere(…) vor fi instalate puncte suplimentare de reîncărcare electrică pentru a ajunge la cel puțin 30.000 până la 30 iunie 2026. |
dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi pentru vehiculele rutiere(…) vor fi instalate puncte suplimentare de reîncărcare electrică pentru a ajunge la cel puțin 22.400 până la 30 iunie 2026. |
| Buget: 165.000.000 euro | Buget: 70.000.000 euro |
Componentă: EnergieInvestiția: Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile |
|
| O capacitate de 950 MW de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară) – sau volumul maxim compatibil cu licitația organizată în condiții concurențiale – este dată în funcțiune și conectată la rețea | Se elimină
– |
| Buget: 460.000.000 euro | Buget: 0
*Investiția a fost mutată pe componenta REPowerEU |
Componentă: Fondul localMăsura: Mobilitate urbană durabilă |
|
| 546 km de piste de biciclete | Se elimină |
| Buget: 180.000.000 euro | Buget: 0 |
Componenta 12 – SănătateMăsura: Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice |
|
| Construire, dotare și amenajare a Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Buftea și desființare construcții existente (C1-C15), relocarea stației de oxigen și relocarea gospodăriei apa – Buget: 96.000.000 euro
Construire Corp nou – Departament Sănătatea mamei și copilului Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța – Buget: 142.000.000 euro Construcția de secții de obstretică și ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie Arad – unități noi – Buget: 95.000.000 euro Constructia Spitalului de Urgență Prof. Dr. Dimitrie Gerota (București) într-o nouă locație – Buget: 202.000.000 euro Construire Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov – Buget: 96.000.000 Spitalul Juidețean de Urgență Alba Iulia – Relocarea si modernizarea activității secției de oncologie și înființare compartiment cardiologie intervențională – Buget: 46.000.000 euro |
Se elimină |
| Buget total cele 6 spitale: 677.000.000 euro | Buget: 0 |
Componentă: EducațieMăsura: Înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate |
|
| Fiecare serviciu complementar se va ocupa de înființarea și echiparea a 2 clase/grupuri. Prin urmare, serviciile complementare vor fi în măsură să ofere sprijin educațional pentru până la 50 de copii cu vârsta cuprinsă între naștere și 6 ani per serviciu, pentru maximum 20. 600 de copii.
Crearea, echiparea și operaționalizarea a cel puțin 412 servicii complementare |
Fiecare serviciu complementar se va ocupa de înființarea și echiparea a 2 clase/grupuri. Prin urmare, serviciile complementare vor fi în măsură să ofere sprijin educațional pentru până la 50 de copii cu vârsta cuprinsă între naștere și 6 ani per serviciu, pentru maximum 4.500 de copii.
Crearea, echiparea și operaționalizarea a 90 servicii complementare |
| Buget: 103.000.000 euro | Buget: 22.450.000 euro |
Ce se întâmplă cu cererile de plată? Ce se întâmplă cu banii din PNRR?
Regulamentul PNRR prevede posibilitatea trimiterii a cel mult 2 cereri de plată pe an. În calendarul negociat de USR în 2021 am propus ca cele 2 cereri să fie depuse în martie și septembrie, luând în calcul termenul mediu de evaluare la nivelul Comisiei Europene, astfel încât să asigurăm, cel puțin procedural, că pot fi și primiți banii aferenți celor celor 2 cereri anuale, nu doar trimise cererile.
Premierul Marcel CIolacu spunea săptămâna trecută că Cererea de plată numărul 3, care avea termen, potrivit calendarului agreat cu Comisia Europeană, luna martie, va fi depusă în noiembrie. Iar Cererea de Plată numărul 3 mai are multe alte jaloane de îndeplinit, pe lângă reforma esențială, cea a pensiilor speciale. Asta în condițiile în care termenul pentru îndeplinirea lor a fost decembrie 2022!
Prin urmare, pe regulament și procedurile Comisiei, nu mai există nici teoretic vreo șansă să luăm vreun euro anul acesta din cele 5,5 miliarde de euro aferente 2023.
Ținte și Jaloane aferente Cererii de Plată numărul 3 încă neîndeplinite la data de 1 octombrie 2023
Avertismentele noastre lansate încă din decembrie anul trecut nu au fost luate în considerare. Ne aflăm acum exact în situația cea mai neagră dintre cele anticipate atunci:
La nivelul coordonatorilor de reformă și/sau investiții din PNRR s-au semnat până în prezent 10.068 contracte/ordine/decizii de finanțare cu beneficiarii, cu o valoare de peste 30 miliarde euro, din care valoarea aferentă PNRR este 16,8 miliarde euro.
Așadar prima problemă este aceea a imposibilității asigurării finanțării, din cauză că nu sunt bani suficienți, în condițiile în care banii de pe Cererea de Plată numărul 2 au venit abia săptămîna trecută, după un parcurs procedural de peste 9 luni. O durată de peste 4 ori mai mare decât prevederea din Regulament (2 luni).
Astfel, s-a primit până acum:
- Prefinanțarea de 3,7 miliarde euro (deblocată atunci când a fost aprobat PNRR)
- Cererea de plată 1, adică aproape 2,6 miliarde euro.
- Cererea de plată 2, adică 2,8 miliarde euro.
Am încasat 9,1 miliarde euro și avem contracte semnate de 16,9 miliarde euro. Rezultă un deficit de finanțare de 7,8 miliarde euro.
Nu e totul pierdut, Teoretic. Banii de pe cererile 3 și 4 nu sunt pierduți. Tot teoretic. Practic, sunt mai multe scenarii posibile:
1. Scenariul “Și marmota învelea ciocolata în staniol”
care presupune că Guvernul se pune brusc pe treabă și trimite măcar Cererea de Plată numărul 3 în octombrie, nu în noiembrie cum a anunțat premierul (deși tot el anunța prin iulie că în 2 luni va fi trimisă, adică în septembrie).
De ce în octombrie? Pentru a mai avea șansa măcar teoretică să fie evaluată și plătită tot anul acesta.
De ce este puțin probabil acest scenariu? Pentru că pentru depunerea Cererii 3 trebuie îndeplinite niște condiții:
- îndeplinirea tuturor jaloanelor, dar nu doar declarativ cum s-a întâmplat cu primele 2 cereri, fapt care a generat întârzieri ale procesului de evaluare și aprobare, plus suspendarea unor bani pentru neîndeplinirea unor ținte;
- aprobarea modificărilor PNRR – ajustările și componenta nouă REPowerEU.
Apoi, până cel târziu în martie 2024, rezolvă și legea salarizării unitare, dar și noua lege a pensiilor (alta decât reforma pensiilor speciale).
Și depun Cererea de plată numărul 4 chiar până-n aprilie 2024.
După experiența de până acum pare fantezist acest scenariu, dar minuni se mai întâmplă.
Dar odată cu modificările din PNRR vom avea și un nou calendar, iar pe noul calendar vom avea jaloane și ținte modificate pentru Cererile de Plată 5 și 6. Cum nu putem depune mai mult de 2 cereri pe an, cel mai plauzibil în scenariul acesta ipotetic, Cererile de Plată 5 și 6 vor fi cumulate și depuse împreună prin septembrie-octombrie 2024. Și vor fi plătite în decembrie 2024.
Adică vom fi recuperat toate întârzierile și vom reveni la graficul inițial.
2. Scenariul “să sperăm că măcar depunem cumva Cererea de Plată numărul 3 anul ăsta”
cu reforma pensiilor speciale într-o formă care e mai aproape, dar nu în acord total cu PNRR, urmează iar declarațiile că suntem în procedura de clarificări, care mai durează până prin iunie-iulie 2024 (ca la Cererea de Plată numărul 2); adică până după alegerile europarlamentare și locale, în speranța că se va schimba configurația și în Parlamentul European și la nivelul Comisiei Europene și vor veni la conducere lideri politici mai înțelegători cu situația din România.
Cel mult vor fi suspendate 1,4 miliarde de euro pentru neîndeplinirea reformei pensiilor speciale, fapt deja anunțat de Marcel Ciolacu în declarațiile de după asumarea răspunderii pe pachetul de fiscalitate. Vom primi decizia prin octombrie care ne va acorda alte 6 luni pentru modificare, adică termenul pentru eliminarea pensiilor speciale va fi împins până prin aprilie 2025.
Guvern nou, suflu nou, Doamne ajută! Sau dacă nu, Doamne ferește!
Se mai depune și Cererea de Plată numărul 4, care se poate cumula cu Cererea de Plată numărul 5, undeva la anul în toamnă, cu PSD și PNL încercând să mai puncteze electoral niște responsabilitate mimată înainte de alegerile parlamentare sau de cele pentru Cotroceni. Asta înseamnă că vor fi adoptate până atunci noua lege a salarizării și noua lege a pensiilor.
Dar asta înseamnă doar 1,4 miliarde de euro în 2024! Extrem de puțin.
Acesta este în realitate scenariul “vorbe, nu fapte”.
Posibil să luăm 1,4 mld de euro sau nici măcar, dar e mai mult decât probabil că nu luăm niciun ban în 2024 din suma aferentă celor 2 cereri programate, 5 și 6.
Practic PNRR e pus cel puțin în stand by până la sfârșitul lui 2024, adică până după alegeri.
3. Scenariul “Ne-au furat încă o șansă pentru O țară ca afară”
Aprobarea modificărilor la PNRR nu se întâmplă în 2023 și se prelungește în 2024. Pentru că propunerile trimise pe 8 septembrie nu-s nici pe departe agreate cum declară iarăși Marcel Ciolacu fără acoperire și fără experiență în relația cu Comisia Europeană.
Deci nu putem depune Cererea de Plată numărul 3 în noiembrie, cum promite triumfalist Ciolacu.
Până în februarie e vacanță și la Bruxelles. Deci ne vine aprobarea la PNRR în martie 2024. Și Guvernul trimite imediat Cererea de Plată numărul 3. Dacă între timp se mai fac că mai îndeplinesc un jalon important, de exemplu cel de pe Cererea de Plată numărul 4 cu legea salarizării, pot cumula cele 2 cereri, 3 și 4 pentru a le depune împreună.
Evident că nu va mai modifica nimeni nimic la legea pensiilor speciale și nici legea salarizării bugetarilor nu va fi una conformă cu jalonul din PNRR (pentru că acolo e o condiție foarte importantă, statuată și de CEDO recent – muncă egală, plată egală), plus că e trimisă înainte de alegerile europarlamentare, deci evaluarea va dura până după alegerile noastre prezidențiale.
Asta înseamnă că nu luăm nimic pe cererile aferente 2023, nici în 2024. Deci 11 miliarde de euro minus în buget, investiții ratate. Cu gaura asta, adio și teoretic deficit sub 3%. Din sursă majoră de finanțare a modernizării României, PNRR devine o problemă bugetară.
Martie 2025 vine probabil cu decizia de suspendare integrală a tuturor fondurilor pentru că procedură de deficit excesiv.
Ce mai trebuie spus e că în cazul în care nu primim aprobare în 2023 pentru modificarea PNRR, mai pierdem definitiv 30% din granturile (banii gratis) la care aveam dreptul, adică 3,6 miliarde de euro. Ceea ce înseamnă că din cele 30 miliarde de euro negociate de președintele Iohannis, mai rămân din PNRR doar vreo 23,4 miliarde.
Scrie asta în Ghidul Comisiei Europene pentru ajustările planurilor de redresare și reziliență și anume că orice întârziere a transmiterii modificărilor după 31 august 2023 duce la riscul de a pierde definitiv 30% din totalul granturilor alocate. Inclusiv cele pe care vrem să le luăm pentru REPowerEU. Iar Guvernul a trimis modificările pe 8 septembrie, depășind deci termenul de 31 august. Iar la această întârziere se mai adaugă și “clarificările” la ce s-a trimis neagreat:
Member States are strongly encouraged to submit modified RRPs by April 2023, at the latest, before the legal deadline of 31 August 2023 for the submission of the modified RRPs with a loan request. Irrespective of whether a Member State requests a loan or not, given that the deadline for committing the amounts available under the remaining 30% of the grant allocation is end-2023, Member States are very strongly encouraged not to submit any modified RRPs after August 2023, as there will be no guarantee that the assessment and adoption process can be finished on time for signing of the financing and/or loan agreements still in 2023. In such case, the Member State encounters the risk of losing 30% of its grant allocation and its access to loans. (Annex – Guidance on Recovery and Resilience Plans in the context of REPowerEU, pag.5, prg.4)
De unde această nouă amenințare? O să explicăm pentru cei mai puțin familiarizați cu birocrația bugetară.
Regulamentul 241/2021 al Comisiei Europene, sau ca să nu ne complicăm prea mult – Regulamentul PNRR – detaliază modul în care se face alocarea financiară a fondurilor obținute de statele membre.
După aprobarea planurilor naționale de redresare și reziliență, statelor membre li s-a pus la dispoziție doar 70% dintre fonduri din totalul sumei aprobate.
Aceasta pentru că, tot potrivit Regulamentului PNRR, după startul implementării puteau să apară diverse probleme care să necesite anumite reglaje și ajustări. Ceea ce s-a și întâmplat. Iar diferența de 30% urma să fie acordată după ce se aprobă modificările transmise.
Tot Comisia a stabilit că aceste modificări pot fi făcute cel târziu la 31 decembrie 2023, dar sub rezerva trimiterii acestor propuneri până la 31 august 2023.
Puțin probabil, aproape imposibil, ca orice Guvern am avea în 2025 să mai poată remedia ceva în acest scenariu.
Remediere ar însemna o majoritate suficientă în Parlament care să rezolve până în iunie 2025 toate reformele nefăcute, care să conducă la reevaluarea pozitivă a Cererilor 3 și 4 și la depunerea Cererilor 5 și 6 cumulate care sunt aferente anului 2024. Pentru ca în septembrie-octombrie să rezolve și țintele și jaloanele pentru cererile 7 și 8 aferente 2025.
În bani, la sfârșitul lui 2025 ar însemna 13,7 miliarde, iar în total 25,5 miliarde. Asta ar mai însemna și că investițiile vor fi continuat în timpul acesta fie pe cheltuiala prestatorilor, fie pe bani de la buget.
Este ULTIMUL tren pentru reintrarea într-un calendar realist de recuperare. ACUM.