Îndeplinite	În derulare/ implementare	În întârziere	Blocat /în pericol
19	0	2	3

 

Introducere

“Stăm rezonabil. Etapa de organizare de șantier e pe final. Șantierul în sine va trebui să duduie. Și atunci lucrurile nu se vor putea face pe ultima sută de metri doar prin ședințe repetate. PNRR-ul nu va putea fi îngrășat mereu între Crăciun și Revelion”.

Aceasta este Concluzia cu care încheiam primul Buletin de Sănătate PNRR, aferent țintelor și jaloanelor care aveau ca termen trimestrul 4 al anului 2021. Rămâne, în mare, trist de valabilă și pentru trimestrul 1 al anului 2022. Suntem încă în faza de organizare a șantierului, în curând va trebui să intrăm puternic în faza de licitații, proiecte și investiții, pe care nu le vom putea rezolva cu ședințe făcute în noaptea de dinaintea expirării termenului limită.

Situația tinde însă să devină mult mai periculoasă.

Cu două săptămâni înainte de termenul limită (31 martie) pentru închiderea celor 24 de jaloane și ținte, doar trei fuseseră îndeplinite. Două erau în lucru la Ministerul de Finanțe, încă de anul trecut și o a treia, îndeplinită tot de anul trecut, de când eram la guvernare, încă din etapa în care PNRR se afla în procesul de aprobare la Bruxelles. 5 jaloane/ținte erau închise cu o săptămână înainte de termenul limită. Apoi, brusc în ultima zi au fost declarate bifate restul până la 24 de jaloane.

Atenție! Nu era nimic, în sine, greu de făcut la această tranșă. Toate, absolut toate, puteau fi făcute din timp.

Devine clar că a devenit un stil de lucru în interiorul guvernului (și al coaliției de guvernare) care este și neproductiv și periculos. Motivele pentru care cârpim pe ultima sută de metri (sau încercăm să o facem) sunt interne, ale administrației și ale coaliției.

Contextul extern complicat, cu impact economic, ar trebui tocmai să pună mai multă presiune pe actualul guvern să grăbească îndeplinirea unor jaloane. Acestea au termene de îndeplinire, dar Comisia nu ne penalizează dacă le îndeplinim mai devreme. Banii din PNRR sunt printre puținele surse financiare sigure pe care guvernul se poate baza în perioada următoare pentru investiții.

Este cazul jalonului 124 C6 – I1 Lansarea unei proceduri de ofertare pentru proiecte de producție de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară), prin care Ministerul Energiei finanțează, cu 460 de milioane de euro, proiecte de producție de energie eoliană și solară. Aceste investiții ar trebui să contribuie, până la finalul T2 2022, cu  950 MW de energie din surse regenerabile.

Tragem, aici, un semnal de alarmă că acest stil de lucru va duce la întârzieri de nerecuperat, cu cât șantierul ar trebui să funcționeze. Gândiți-vă că, în decembrie 2022, Ministerul Transporturilor ar trebui să semneze jumătate dintre contractele de infrastructură rutieră și feroviară din PNRR. Asta nu va putea fi făcută între Crăciun și Revelion – a se vedea detalii din subcapitolul de mai jos.

 Politizarea PNRR – faza pe ˝cine e cel mai incompetent din coaliție˝

PNRR continuă să fie folosit ca miză politică în permanenta hârjoneală dintre PSD și PNL, în timp ce UDMR pare să fi ales să-și vadă, în general, de treabă pe această temă. Subiectul PNRR este în continuare învelit în fake-news-uri de către PSD. Ministrul PSD Budăi de la Muncă continuă să se “lupte” cu alocarea din PIB pentru pensii – deși guvernul este încă departe de a-și permite să aloce 9,4% din PIB pentru pensii. Așteptăm cu interes bugetul pe anul viitor, când nu vor atinge acest procent și se va vedea ipocrizia.

În mod jenant pentru relația dintre România și Comisie, Budăi minte la televizor că a convins Comisia să „flexibilizeze” procentul de 9.4%.

Un prim moment de tensiune PSD-PNL pe tema PNRR a fost atins în februarie, atunci când presa relata că Premierul Ciucă i-a reproșat în ședință de guvern ministrului Dan Vîlceanu (MIPE) că i-a criticat public pe miniștrii PSD Budăi (Muncă) și Rafila (Sănătate). Disputa se reaprinde, și mai jenant, la mijlocul lunii martie, când PSD cere PNL “chemarea la raport” a miniștrilor liberali care “înregistrează restanţe în privinţa îndeplinirii jaloanelor din PNRR”.

Era doar o butaforie de imagine politică: la data când PSD se arăta ”îngrijorat” de întârzierile din PNRR nu era niciun jalon/țintă îndeplinit de către vreun ministru PSD – în afara celor lăsate deja închise sau aproape închise încă din 2021.

Toate aceste certuri stupide pe tema “cine ratează mai multe jaloane din PNRR” nu ajută cu nimic, cu atât mai puțin pe funcționarii din ministere care ar trebui să lucreze la jaloane și ținte. În momentul în care aceștia își aud miniștrii cum anunță public că acestea vor fi întârziate, presiunea pentru a le termina la timp scade.

Echipa care a realizat PNRR a reușit să țină fosta coaliție unită în jurul acestui proiect de țară. Dar PSD și PNL au ajuns să se păruiască, prin comunicate de presă, pe tema PNRR.

Așa ceva era de neimaginat când USR era la guvernare. Facem apel la maturitate. PSD și PNL trebuie să înceteze să se mai certe pe cine e mai incompetent în aplicarea singurului proiect de țară pe care îl are România și să se concentreze pe îndeplinirea angajamentelor. 

Lipsa de coordonare este principala problemă a PNRR acum.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, desemnat coordonator pe implementare prin PNRR, se vede deseori subminat din această poziție chiar din interiorul guvernului și uneori, pe fondul disputelor politice PSD/PNL, este ignorat de ministerele care au în sarcină implementarea unor jaloane și ținte. Această ignorare se traduce prin OUG-uri sau alte acte normative publicate de ministere fără a fi fost consultat și MIPE sau, și mai grav, fără a fi fost consultată informal Comisia Europeană (MIPE are rolul de a ține legătura cu oficialii de la Bruxelles). Fără a fi respectat procesul de coordonare, este aproape imposibil pentru MIPE să urmărească și să coordoneze punerea în aplicare a țintelor și jaloanelor.

Rezultatul a fost unul ușor de anticipat în acest context: cu trei zile înainte de termenul limită 31 martie, ministrul Vîlceanu recunoștea, într-o întâlnire cu Paolo Gentiloni, comisarul european pentru Economie, că România va înregistra “posibile mici întârzieri”^[1].

Un jalon întârziat îl întârzie și pe următorul – cazul Cloud-ului guvernamental

Cea mai gravă problemă (cu potențial de a deveni cel mai mare eșec) este legată de Cloud-ul guvernamental.

Unul dintre jaloanele rămase restante din Trimestru 4 2021, notat de noi în Buletinul de Sănătate PNRR nr.1^[2] ca fiind în întârziere, este 142 – C7 – R1 – S-a instituit și este operațional grupul operativ pentru implementarea și monitorizarea reformelor și investițiilor privind transformarea digitală. Acest jalon prevedea, în practică, operaționalizarea unei echipe (Task Force) care să pregătească o analiză privind opțiunile de dezvoltare ale Cloud-ului guvernamental. Îndeplinirea jalonului presupunea operaționalizarea acestei echipe. La 31 decembrie 2021 a existat doar HG-ul de înființare. Am spus atunci că emiterea HG-ului nu operaționalizează task-force-ul și am spus despre acest jalon că este în întârziere și că îndeplinirea lui efectivă este urgentă pentru a nu pune în pericol următorul jalon. Din păcate, acest lucru s-a întâmplat – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării nu a reușit să acopere decât 10 poziții din cele 17 necesare. Problema de fond este că MCID a decis să mărească schema de personal, nu să facă un Task Force serios, unde să poată atrage experți în Cloud (care nu vin pe salarii din schema de personal).

Una dintre consecințe este că următorul jalon pentru cloud – 143 C7 – R1 Finalizarea analizei opțiunilor privind arhitectura cloud-ului guvernamental – a fost ratat în T1 2022. Pe larg, în analiza jalonului de mai jos.

Ce se întâmplă cu banii din PNRR? Pierdem bani?

Momentan, nu. Am negociat PNRR astfel încât să avem un ”timp de rezervă” între termenele limită și cererea oficială de plată. România are dreptul de a face de două ori pe an cereri de plată către Comisia Europeană – are acest drept, nu este o impunere, putem face și o singură cerere pe an – atunci când consideră că a închis o serie de jaloane. România va face o cerere de plată în luna mai.

ATENȚIE: pe baza jaloanelor din T4 2021.

Deci, în mai, trebuie să fie acceptate de către Comisie jaloanele din 31 decembrie 2021. Încă sunt jaloane de atunci pe care le considerăm nerealizate.

Pentru aceste jaloane cu termen 31 martie, cererea de plată va fi făcută în toamnă – deci atunci este termenul limită pentru a fi făcute astfel încât să fie acceptate de către Comisie.

În momentul prezentării cererii de plată, Comisia evaluează oficial îndeplinirea respectivelor jaloane, deci mai avem timp practic să reparăm acolo unde nu am reușit din prima. Tocmai de aceea este absolut necesar ca MIPE, ca minister coordonator al PNRR, să mențină un dialog informal cu Comisia pe marginea acestor jaloane înainte de evaluarea lor oficială. Pentru asta, este necesar ca rolul de coordonator să fie luat în serios de ministerele de linie și susținut de guvern.

Atenție! Jaloanele considerate de guvern ca îndeplinite, nu sunt automat îndeplinite. Ele trebuie recunoscute ca atare de către Comisia Europeană.

Teme majore din PNRR: Întârzieri periculoase pe Transporturi

Componenta C4 – Transport sustenabil este una crucială pentru dezvoltarea României, componenta cu cel mai mare buget pentru investiții din PNRR, 7,6 miliarde de euro. Chiar dacă în T1 2022 nu am avut nicio o țintă sau jalon pe transport, anul acesta vom avea de realizat o serie de măsuri importante. Majoritatea acestora sunt însă jaloane și ținte complexe, care necesită o pregătire din timp. Pentru multe dintre ele, un act normativ aprobat în ședință de guvern în noaptea de dinaintea expirării termenului nu va fi de ajuns.

Este vorba de licitațiile publice, depuneri și analize de oferte, contestații etc și apoi semnarea contractelor. Din experiența ultimilor ani, toate aceste licitații durează ani de zile și, în condițiile în care unele dintre ele nu sunt lansate nici până azi, șansele de a atinge bornele propuse la final de 2022 sunt foarte mici.

72 C4 – I1. Semnarea contractelor pentru 50% din lucrările legate de modernizarea, reabilitarea și reînnoirea infrastructurii feroviare. Termen de finalizare: T4 2022.  În lista următoare de proiecte intră majoritatea lucrărilor din sectorul feroviar:

• modernizarea magistralelor de cale ferată Arad-Timișoara-Caransebeș (licitație lansată, oferte depuse) și Cluj-Oradea (licitație lansată, ofertele se depun la final de aprilie). După evaluarea ofertelor (4-6 luni), se anunță câștigătorii, după care se pot depune contestații. Dacă acest proces nu merge ceas, ieșim din calendar. Și acum nu merge.
• electrificarea liniilor ferate Constanța-Mangalia (contract de proiectare în derulare, semnat în ianuarie 2022, termen 9 luni; abia apoi urmează licitația pentru lucrări) și Videle-Giurgiu (contract de proiectare în derulare, semnat în martie 2022, termen 9 luni; abia apoi urmează licitația pentru lucrări)
• reînnoirile București-Pitești și Reșița-Voiteni (nu sunt lansate licitațiile)
• intervenții ”quick wins” de eliminare a restricțiilor de viteză pe o serie de magistrale feroviare (București-Craiova, Arad-Oradea, Sibiu-Copșa Mică, Oradea-Satu Mare-Halmeu, Apahida-Satu Mare etc): nu sunt lansate licitațiile

86 C4 – I4. Semnarea contractelor pentru 50% din lucrări pe zona de metrouri. Termen de finalizare: T4 2022.

• M4 București sectorul Gara de Nord-Filaret: studiul de fezabilitate este în derulare din 2017, se mișcă foarte greu, în special pe partea de obținere avize (PUZ de la Primăria București, o procedură greoaie în care s-au întâlnit două autorități publice – PMB și Metrorex – vestite pentru lentoare și competență redusă în deblocarea marilor proiecte); în condițiile în care nu se vede luminița de la capătul studiului de fezabilitate și ținând cont de experiența Metrorex în derularea procedurilor de licitație pentru marile magistrale de metrou (recent au contractat M6 până la Băneasa, licitația a durat aproape 3 ani), șansele de a avea vreun contract de lucrări semnat în acest an sunt mici, fără o presiune permanentă de la minister.
• M1 Cluj Napoca sectorul Sf. Maria – Europa Unită (Mănăștur – Sopor): primăria Cluj a finalizat studiul de fezabilitate și a lansat licitația de lucrări la mijlocul lui martie (pentru întreaga magistrală de metrou, nu doar pentru sectorul finanțat prin PNRR); chiar și așa, șansele de a avea un contract de lucrări semnat până la finalul anului 2022 sunt mici spre medii, ținând cont de lipsa de experiență a primăriei Cluj în gestionarea marilor proiecte de infrastructură (licitația e evaluată la 1,3 miliarde de euro, cea mai mare din România de până acum pentru proiecte de infrastructură de transport)

79 C4 – R2. Mandate de 4 ani CA pe OUG 109/2011 la CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători. Termen de finalizare: T2 2022. Procedura pe OUG 109 pentru selectarea administratorilor e una de durată.

Sorin Grindeanu are termen până la finele acestui an să numească manageri profesioniști, selectați competitiv conform legii în vigoare, și să le facă un cadru de performanță: mandate de guvernanță și indicatori de performanță. Deocamdată, a pierdut câteva luni în negocieri cu OECD ca să îl învețe OECD să facă asta. Prezumția este că Grindeanu vrea musai să numească profesioniști și nu politruci la companiile de stat, dar nu știe cum.

Evident, e multă ipocrizie și tragere de timp. Grindeanu trage de timp ca să mai numească CA-uri și manageri temporari pe câte 4 luni, din pixul ministrului.

Ministerul Transportului a lansat, în luna ianuarie, o licitație pentru ”Servicii de asistență pentru servicii de recrutare și selecție a candidaților în vederea numirii membrilor consiliilor de administrație”. Șanse sunt mici ca toate etapele procesului – care are ca finalitate desemnarea candidaților – să fie parcurse în 2022. Ministerul condus de psd-istul Sorin Grindeanu pare să fi descoperit brusc nevoia de a contacta “servicii de asistență” pentru aceste proceduri de selecție.

Ipocrizia este cu atât mai mare cu cât Grindeanu angajează consultanță (celebra „consultanță” tot menționată de PSD) OECD pentru ceva unde nu are nevoie: e simplu să numești profesioniști, dacă vrei.

Despre Raport – Cum facem monitorizarea

Urmărim procesul de îndeplinire a țintelor și jaloane, trimitem cereri de informații pe legea 544 pentru lămuriri și le analizăm pe baza experienței din timpul negocierilor pe care le-am purtat pentru realizarea PNRR.

Luăm textele adoptate de guvern, le comparăm cu ce apare în PNRR și anticipăm care va fi reacția Comisiei.

Discutăm cu oameni din ministere și de la Comisie, off the record – încrucișăm informațiile astfel încât să ne asigurăm că avem informația factuală corectă.

Evident, ne putem înșela, sau situația se poate schimba, este tot o negociere, unde guvernul român trebuie să argumenteze. Comisia are unele jaloane pe care le consideră de facto mai importante decât altele, iar decizia sa de acceptare este unilaterală.

Scopul analizei noastre este de a da o evaluare din exterior asupra procesului de implementare a PNRR. Scopul nostru este să sprijinim – chiar și prin presiune publică, pentru că este dovedit faptul că presiunea publică funcționează pentru a capacita administrația publică – implementarea cu succes a PNRR. Vrem ca PNRR să fie un succes. Pentru noi, toți, ca societate.

Indici de evaluare a Jaloanelor/Țintelor

Îndeplinit Jalonul sau ținta este raportat(ă) ca implementat(ă) de către guvern. Comisia Europeană a acceptat sau este pe cale de a accepta finanțarea aferentă acestui jalon/acestei ținte.	În derulare /implementare Jalonul sau ținta este în implementare, guvernul având măsuri în derulare care pot conduce la îndeplinirea la timp. Comisia Europeană nu a ridicat semnale de alarmă cu privire la riscul de implementare.	În întârziere Jalonul sau ținta este în implementare, guvernul având măsuri în derulare, dar care deja sunt întârziate sau cu risc de a depăși termenul prevăzut.	Blocat/în pericol Jalonul/ținta este blocat în procesul de implementare. Măsurile propuse sau adoptate de guvern nu sunt adecvate sau suficiente. Comisia Europeană a ridicat sau este iminent să ridice semnale de alarmă cu privire la îndeplinirea jalonului/țintei.

Legendă:
Cum citim jaloanele: Numărul din față este indicatorul oficial din PNRR al jalonului/țintei. C reprezintă Componentă și numărul următor este ordinea componentelor. R este Reformă, I este Investiție. De exemplu, 2 C1 R1: Este vorba de jalonul numărul 2 din PNRR, Componenta 1, Reforma 1. Aceasta este numerotarea oficială din PNRR. Toate textele în albastru cu numele jaloanelor sunt linkuri active spre baza de date MonitorPNRR.eu

 2 C1 – R1 Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului național „Prima conectare la apă și canalizare”

Responsabil: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Intră în vigoare legea de aprobare a programului național care va sprijini familiile cu venituri reduse (care au media veniturilor bănești nete lunare sub salariul minim brut pe țară garantat la plată pe membru de familie) pentru plata cheltuielilor de racordare la sistemul de alimentare cu apă și de canalizare.

Indicator de implementare: Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind programul „Prima conectare la apă și canalizare”

Analiza noastră

Legea a fost publicată. Atingem o dublă problemă:

1. a) Cazurile sociale ale oamenilor care nu își permit conectarea la apă / canal deși există proiecte funcționale în localitate.
2. b) proiectele de apă/canal care nu își fac indicatorii tehnico – economici pentru că populația nu se conectează (nu își permite/vrea).

Concluzie

Jalonul este îndeplinit

95 C5 – I1 Instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovarea și renovarea integrată energetică și din punctul de vedere al eficienței (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor rezidențiale multifamiliale

Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Schema, care va finanța renovarea energetică a cel puțin 4,3 milioane m² de clădiri rezidențiale, este dedicată următoarelor tipuri de proiecte: proiecte integrate (consolidare seismică și eficiență energetică) și proiecte de renovare energetică. Schema de finanțare va garanta că cel puțin 90 % din alocarea totală va fi utilizată pentru lucrări de eficiență energetică și nu mai mult de 10 % din alocare va fi utilizată pentru consolidarea seismică și alte lucrări complementare (cum ar fi protecția împotriva incendiilor, accesibilitatea).

Indicator de implementare: Publicarea ordinului ministerial de stabilire a schemei de finanțare

Analiza noastră

Ghidul a fost pus în consultare publică și ulterior publicat în Monitorul Oficial.

Concluzie

Jalonul este îndeplinit

 96 C5 – I1 Instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri publice

Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Schema, care va finanța renovarea energetică a cel puțin 2,3 milioane m² de clădiri publice, este dedicată următoarelor tipuri de proiecte: proiecte integrate (consolidare seismică și eficiență energetică), proiecte de renovare energetică. Schema de finanțare va asigura faptul că cel puțin 90 % din alocarea totală va fi utilizată pentru lucrări de eficiență energetică și nu mai mult de 10 % din alocare va fi utilizată pentru consolidarea seismică și alte lucrări complementare (cum ar fi protecția împotriva incendiilor, accesibilitatea).

Indicator de implementare: Publicarea ordinului de instituire a schemei

Analiza noastră

Ghidul a fost pus în consultare publică și ulterior publicat în Monitorul Oficial.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit

 124 C6 – I1 Lansarea unei proceduri de ofertare pentru proiecte de producție de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară)

Responsabil: Ministerul Energiei

Scurtă descriere a jalonului/țintei

595 milioane euro investiții în producția de energie verde

Se publică procedura de ofertare pentru selecția proiectelor de producție de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară). Măsura va fi deschisă atât IMM-urilor, cât și marilor investitori.

Indicator de implementare: Este publicat caietul de sarcini

Analiza noastră

OUG privind plafonarea prețurilor la energie a omorât orice stimul pentru investițiile în energie. Fondul de Modernizare (bani europeni din certificatele verzi dedicați doar investițiilor în energie) este încă blocat. În aceste condiții, PNRR devine de facto singura sursă de investiții în energie, în plină explozie a prețurilor provocată de sub producția de energie.

Ministerul Energiei a gândit inițial două scheme separate, una pentru proiecte mari, una pentru proiecte mijlocii – mici. Nu s-a înțeles cu Comisia Europeană în discuțiile despre regimul ajutoarelor de stat și, la final, au comasat cele două scheme într-una singură^[3]. De aici pot interveni dificultăți în a atinge indicatorul de putere instalată la finalul programului.

Vor putea fi finanțate proiecte care au ca obiectiv realizarea capacităţilor noi de producerenergiei electrice din surse eoliene sau solare, cu sau fără  instalații de stocare integrate ca activitate secundară, stocarea având un procent de maximum 20% din valoarea ajutorului de stat. Bugetul este de 457.700.000 euro (PNRR) și 137.310.000 euro (supracontractare, fonduri naționale), în total 595.010.000 euro. Apelul este deschis până la finalul lunii mai.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit

 143 C7 – R1 Finalizarea analizei opțiunilor privind arhitectura cloud-ului guvernamental

Responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Scurtă descriere

Analiza trebuie să prezinte, printre altele, opțiunile strategice și tehnologice și pachetul legislativ și de reglementare pentru stabilirea realizării cloud-ului guvernamental, cu includerea normelor de interoperabilitate și modelului de guvernanță a datelor guvernamentale. De asemenea, analiza trebuie să prezinte un inventar al aplicațiilor/serviciilor digitale publice oferite în prezent de autoritățile publice.

Indicator de implementare: Este prezentat raportul care include evaluările și recomandările necesare.

Analiza noastră

Cloud-ul guvernamental este unul dintre cele mai mari și complexe proiecte pentru administrația românească. Este un proiect de o anvergură fără precedent pentru statul român, care a pus probleme și altor state.

Faptul că avem Cloud-ul guvernamental în PNRR este un succes politic pe care l-am obținut în timpul negocierilor cu Comisia Europeană. Un succes comparabil cu alocarea uriașă pe care am obținut-o pentru transport și în special pentru transportul rutier, adică pentru autostrăzi.

În PNRR, Comisia a cerut statelor membre să propună proiecte mature, adică proiecte care sunt măcar într-o fază incipientă de pregătire. În aceste condiții, cloud-ul guvernamental era greu de acceptat la acel moment pentru că, deși absolut necesar, nu aveam niciun proiect tehnic pentru că nu se lucrase anterior pentru acest obiectiv în guvern. Am reușit totuși să obținem acordul Comisiei pentru a-l finanța – peste 550 de milioane de euro – cu concesia de a ne da 6 luni pentru a pregăti proiectul. Pentru a pregăti șantierul, așa cum spunem noi.

A fost o concesie obținută pentru că eram o echipă credibilă.

Pe scurt: ce ar fi trebuit să urmeze?

1. o echipă funcțională care să facă proiectul (jalon 31 decembrie 2021)
2. analiza de opțiuni care să clarifice proiectul – cum arată exact, ce încorporează din IT-ul existent la stat, cine îl face? (jalon 31 martie 2022)
3. contractarea proiectului de cloud (jalon trimestrul 2 2022)

Etapele a și b sunt acum ratate.

Detalii:

A trebuit să explicăm foarte detaliat oficialilor de la Bruxelles despre nevoia de a sparge cercul vicios al investițiilor în digitalizarea statului de până acum, care nu a făcut decât să creeze insule digitale în administrație, fiecare zonă de administrație cu sistemul său care nu comunică cu celelalte. Despre nevoia românilor de a scăpa de povara căratului de hârtii între instituții impotente să folosească digitalizarea în favoarea noastră și a ei.

Pentru a pregăti proiectul, aveam însă nevoie de specialiști de top. Este aproape imposibil să îi găsim în administrația centrală și este explicabil că este așa: 1) nu avem cloud și deci nici experiență în domeniu și 2) salariile oferite în sistemul public sunt net necompetitive față de cele de pe piața privată.

Această problemă trebuia să o rezolvăm cu Jalonul 142 care avea termen T4 2021: să formăm o echipă de specialiști. Guvernul a aprobat un HG propus de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, pentru înființarea task force-ului responsabil cu cloud-ul guvernamental. Am atras atunci atenția că scopul japonului era ca echipă să fie operațională, nu doar să existe decizia oficială ca ea să existe.

MCID a decis ulterior să includă cele 17 posturi ale echipei în structura ministerului și nu să creeze o unitate temporară în afara acestuia. Acest lucru însemna că acești 17 specialiști trebuiau plătiți conform grilei de salarizare din administrația publică, motiv pentru care s-au întors la problema pe care încercau să o rezolve: nu s-au găsit specialiști pentru că posturile erau plătite sub valoarea de piață a unor specialiști atât de nișați. Doar câteva posturi au fost ocupate, iar în luna martie a fost pregătit un OUG care să dea libertatea MCID să le ofere acestora salarii mai mari. La sfârșitul lunii martie, din cele 17 posturi ale task force-ului doar 10 erau ocupate.

Această echipă avea misiunea de a îndeplini cel de-al doilea jalon legat de Cloud-ul guvernamental, 144, care presupunea prezentarea unei analize a opțiunilor privind arhitectura cloud-ului guvernamental, mai pe scurt planul și opțiunile pe care le avem pentru a construi cloud-ul guvernamental. Mai exact, să facă proiectul de cloud.

MCID, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a lucrat din timp la anumite componente ale analizei – de exemplu la realizarea unei inventarieri a tuturor soluțiilor digitale și software folosite de instituții ale administrației publice, cerință expresă în jalonul 143. Ulterior, ADR trebuie să integreze această parte și să prezinte planul complet (și mult mai complex) de dezvoltare/migrare în cloud a aplicațiilor inventariate.

Fără un proiect, MCID s-a grăbit să împartă cloud-ul cu STS și SRI prin OUG

În schimb, MCID a pus, la data de 16 martie, în dezbatere publică, o ”Ordonanță de Urgență  privind unele măsuri pentru sistemul de guvernanță al Cloud-ului Guvernamental^[4]”. Acest OUG (nu în forma prezentată de MCID) este unul necesar, cerut de următorul jalon aferent cloud-ului (T2 2022), dar lipsit de logică în contextul în care acesta ar fi trebuit construit pe concluziile analizei de la jalonul 143.

Ordonanța de Urgență pusă în dezbatere ridică o serie de probleme privind guvernanța și a stârnit foarte multe reacții negative din partea specialiștilor și a mediului privat. OUG-ul împarte practic între trei instituții – Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), aflată în subordinea MCID, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul Român de Informații (SRI) – domeniile de dezvoltare și management al Cloud-ului guvernamental.

Dacă în ceea ce privește securitatea și mentenanța sistemelor informatice și de infrastructură, rolul STS și al SRI este în concordanță cu statutul acestora și poate fi justificat, ordonanța ridică numeroase probleme:

Piața privată (și competitivă), distorsionată de stat. Potrivit formei puse în dezbatere, ADR “primește” controlul pe partea de SaaS (Software as a Service) din componența Cloud-ului. ADR ar trebui inclusiv să dezvolte software pentru cloud-ul guvernamental (sau să rescrie software pentru a-l face compatibil cu soluții de tip cloud – partea de migrare în Cloud). Centralizarea tuturor achizițiilor de software la nivelul ADR ridică numeroase semne de întrebare, pe care ordonanța nu le clarifică: ADR capătă practic o putere discreționară prin care poate influența piața de IT. În lipsa unor reguli clare în ceea ce privește specificațiile tehnice, de securitate etc și accesul aplicațiilor în cloud-ul guvernamental, dezvoltatorii privați se tem că accesul va fi controlat, în mod discreționar, de către ADR. Asta înseamnă că, de exemplu, dacă există două aplicații de conferințe video cu specificații tehnice, de securitate și performanță identice, am putea ajunge în situația ca ADR-ul să autorizeze folosirea doar a uneia dintre acestea și să impună astfel instituțiilor să o folosească doar pe aceasta.

Statul vrea să fie proprietar pe soft. O altă prevedere care ridică semne de întrebare se referă la faptul că OUG prevede ca toate aplicaţiile integrate în cloud să fie în proprietatea publică a statului. Asta înseamnă să sari din loc în puț. Statul român are o tradiție proastă în a intra în contracte IT închise, adică unde instituția nu are niciun drept pe soft și depinde complet de contractor. Faptul că firmele erau multe ale lui Sebastian Ghiță, om important în PSD și aflat sub protecția SRI pe care îl controla din Parlament, e un factor agravant dar care explică slăbiciunea sistemică a statului. Am interzis în 2016 prin OUG contractele IT unde instituțiile să nu aibă acces la codul sursă. Dar acolo vorbim despre softuri folosite de către instituții. Cloud-ul este doar o platformă pe care se poate urca o aplicație pe care instituția Y o poate folosi (sau nu, poate alege un concurent).

Să fii atât de restrictiv cu cei care vor să urce pe platformă e prea mult.

Statul crede că poate concura cu privații specializați în soluții de tip cloud. Același stat, care nu a fost capabil să dezvolte digitalizarea administrației pe bucăți, își asumă acum să dezvolte cel mai amplu proiect de digitalizare. STS (care nu are asemenea atribuții), în ciuda rezultatelor bune în unele proiecte, nu are specialiști și experiența pentru a dezvolta și administra infrastructura de bază a Cloud-ului și mai ales nu are experiența dezvoltării unor soluții de tipul PaaS (Platformă ca serviciu) necesare procesării datelor din cloud. State mult mai dezvoltate decât România au avut probleme în implementarea unor proiecte asemănătoare. În loc să încercăm să reinventăm noi roata, statul ar trebui să caute soluții în piața privată internațională, singura care are experiență în dezvoltarea unor proiecte asemănătoare.

Nu sunt clarificate aspecte esentiale asumate în jalonul 143, ceea ce pune sub semnul întrebării întreaga foaie de parcurs a acestui proiect: lipsesc normele de interconectare, lipsește modul de guvernanta al datelor guvernamentale, lipsește planul de migrare în cloud a aplicațiilor inventariate.

Marcel Boloș, ministrul cercetării, inovării și digitalizării din guvernul Ciucă, încerca să explice situația în care ne aflăm^[5] cu dezvoltarea cloud-ului guvernamental.

„Guvernul este proprietarul terenului și beneficiarul construcției contractate prin PNRR în care vor locui atât cetățeanul, cât și funcționarul public. Funcționalitatea camerelor este asigurată de ADR care reflectă nevoile și dorințele beneficiarilor, pentru că fiecare cameră din casa Cloud-ului guvernamental reprezintă câte o instituție a administrației publice centrale – ministere, autorități. Construcția și instalațiile, practic tot ce nu se vede, dar este esențial pentru calitatea și durata de viață a construcției, poate fi asigurat de o instituție cu expertiză națională în administrarea echipamentelor hardware, iar siguranța și protecția anti-efracție de o instituție cu înaltă calificare în securitatea cibernetică. Dar partea care transformă cu adevărat o casă în acasă, deci ce însuflețește o construcție prin design și prin furnizarea de bunuri și servicii, trebuie să revină mediului privat. Ca reprezentant al Guvernului României, deci proprietar al casei, nu vreau să creez premisele prin care să se poată cumpăra doar cele mai scumpe soluții, ci pe cele mai funcționale din zona privată”.

O metaforă interesantă, dar inexactă. Construcția de care vorbește Boloș nu este o simplă clădire ca atâtea altele, ci este un tip de castel, așa cum nimeni de pe la noi din ținut nu a mai construit vreodată. Nu am mai construit un asemenea castel până acum și am avea nevoie de cineva care a mai construit să ne ajute să facem planul construcției. Ministerul condus de Boloș tocmai asta nu a făcut, planul castelului, dar s-a apucat deja să împartă camerele. Nu știm ce fel de materiale ne vor trebui, unde punem ușa și ferestrele, ce instrumente și scule sunt necesare, nici măcar cine va dormi în castel și ce poate să facă pe acolo, dar știm, prin OUG, că STS și SRI sunt diriginți de șantier. Până acum, STS, prin consultarea organizată, nu a făcut decât să întrebe la meșterii din sat care au cărămizi, care au ciment, care au scule. N-o să ne iasă castel.

Concluzie

Cloud-ul guvernamental a fost cel mai discutat subiect în guvern (și în coaliție) în zilele de dinainte de termenul limită al T1 2022. Pe 30 martie, într-o conferință de presă la sediul guvernului, ministrul Vîlceanu (reamintim, MIPE este coordonator pe PNRR) anunța că vor fi două jaloane care vor fi întârziate: acesta și jalonul 189 (vezi mai jos, tot la MCID). A doua zi, chiar pe 31 martie, la ora 10 seara, MCID anunță că și-a rezolvat jalonul, inclusiv acesta pe cloud.

Există un comunicat oficial care anunță finalizarea analizei, dar ea nu este prezentată. Din informațiile noastre, analiza nu a ajuns în termen la MIPE, nici până la ora redactării acestui raport.

Există o analiză realizată de STS în urma unei licitații publice (lansată în SEAP la începutul lunii) care prezintă soluțiile tehnice de implementare a infrastructurii TIC și de securitate ale Cloud-ului Guvernamental, realizate în urma unei consultări a pieței. “Această consultare a pieței precede procedurile de achiziție având ca scop implementarea infrastructurii TIC și de securitate ale Cloud-ului Guvernamental la nivel IaaS și PaaS și nu se substituie procesului de selecție”, se precizează în document, cu referire la următorul jalon din PNRR legat de cloud, 173 C7 I1 Semnarea contractului de implementare a investiției pe baza procedurii de ofertare pentru implementarea investiției, dar nu se poate substitui analizei cerute de jalonul 143.

Considerăm jalonul cel puțin întârziat. Cei de la minister trebuie să înțeleagă faptul că analiza cerută este esențială, în forma cerută de Comisie. A fost dificil să îi convingem să finanțăm acest proiect prin PNRR și vor să vadă că știm ce vrem să facem.

La toamnă trebuie ca achiziția pentru cloud să fie finalizată. Șantierul este prost organizat.

 189 C7 – I19 Lansarea cererii de propuneri pentru „Sprijin sub formă de granturi pentru competențe digitale”

Responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Scurtă descriere

Granturi pentru sprijinirea IMM-urilor în formarea și instruirea angajaților în domeniul competențelor digitale.

Indicator de implementare: Este publicată cererea de propuneri

Analiza noastră

Cel de-al doilea jalon al MCID pe care ministrul MIPE, Dan Vîlceanu, anunța la finalul ședinței de guvern din 30 martie că va fi întârziat și probabil gata în următoarele două săptămâni. Peste noapte, pe 31 martie, MCID publică ghidul^[6].  Era cunoscut faptul că, pentru acest ghid, existau unele discuții de clarificare cu Consiliul Concurenței și cu Comisia – nu exista aviz pentru publicarea lui în forma propusă de MCID.

Este încă o situație care demonstrează lipsa de coordonare a ministerelor care au atribuții pe PNRR. Cei doi miniștri, Vîlceanu de la MIPE și Boloș de la MCID s-au aflat în aceeași încăpere cu câteva minute înainte ca primul să anunțe întârzierea acestui jalon în fața presei. Al doilea, a publicat apoi ghidul, probabil fără a se mai consulta cu ministerul coordonator, MIPE.

Jalonul face parte dintr-o măsură a Componentei 7, Transformarea Digitală, Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme, cu un buget total de 36 de milioane de euro.

Lansarea ghidului necesita undă verde din partea Consiliului Concurenței (schemă de ajutor de stat), dar și o consultare informală cu Comisia pe forma apelului (prin intermediul MIPE).

Evident, dacă vor fi cheltuiți banii și apoi ghidul va fi declarat neconform, comedia erorilor va fi completă.

Concluzie

Vom considera acest jalon ˝În Pericol˝ până clarificăm că schema de ajutor de stat subsecventă este conformă.

 191 C8 – R1 Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice în SPV (Spațiu Privat Virtual)

Responsabil: Ministerul de Finanțe

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Se modifică Codul de procedură fiscală și se introduce obligația persoanelor juridice de a se înregistra în Spațiul Privat Virtual (SPV).

Indicator de implementare: Intră în vigoare dispoziția legală a înrolării obligatorii a persoanelor juridice în SPV.

Analiza noastră

Jalonul a fost îndeplinit încă din 2021, prin Ordonanța nr. 11/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. ANAF lucrează la o actualizare a platformei sale și a funcționalităților din Spațiul Privat Virtual.

Concluzie

Ministrul Adrian Câciu s-a lăudat public că Ministerul de Finanțe a făcut jaloanele PNRR înainte de termen. Confirmăm că este așa și îl felicităm pe ministru de Finanțe Dan Vîlceanu în timpul căruia s-a întâmplat. De altfel încurajăm ministerele să îndeplinească jaloane înainte de termen. Foarte multe nu depind de altceva și sunt ușor de realizat, dacă li se acordă atenție din timp.

 195 C8 – R1 Operaționalizarea/aprobarea Planului comun de acțiune al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Inspecției Muncii pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a muncii la gri/la negru

Responsabil: Ministerul de Finanțe/Agenția Națională de Administrare Fiscală

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Planul comun de acțiune al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Inspecției Muncii pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a muncii la gri/la negru.

Indicator de implementare: Adoptarea planului

Analiza noastră

Un al doilea jalon îndeplinit de Ministerul de Finanțe, încă din 2021, prin semnarea unui protocol de cooperare ANAF – Inspecția Muncii. Controalele comune ar fi trebuit să înceapă în a doua jumătate a lunii martie.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit. Evident, planul de acțiune trebuie să ducă la controale și să se vadă în cifrele de scădere a muncii la negru. Una dintre cerințele jalonului este ca cele două instituții – ANAF și Inspecția Muncii, să analizeze rezultatele obținute.

 213 C8 – R6 Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Creșterea sustenabilității fiscale a pilonului II de pensii prin majorarea contribuțiilor în conformitate cu dispozițiile Strategiei fiscal-bugetare, plus o serie de măsuri privind digitalizarea și flexibilizarea regimului de reglementare aplicabil investițiilor din fondurile de pensii private, prin reducerea restricțiilor cantitative în materie de investiții.

Indicator de implementare: Dispoziția din cadrul de reglementare care indică intrarea în vigoare a legii;

Analiza noastră

Unul dintre cele mai complexe jaloane, împărțit între Ministerul Muncii și ASF. Componenta de majorare a contribuției la pilonul II a fost îndeplinită prin Ordonanță de Urgență care majorează contribuția virată la pensia privată Pilon II, de la 3,75% la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024.

ASF a emis o serie de norme pentru îndeplinirea cerințelor jalonului privind digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii (Norma nr. 2/2021 pentru modificarea și completarea Normei nr. 11/2011^[7] privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private).

Concluzie

Evident, aici este o șmecherie a Ministerului de Finanțe – mărim contribuția pentru Pilonul II, dar în loc să o mărim cu câte puțin, treptat, ca să fie un proces credibil, o mărim direct cu 1% (ceea ce e mult), dar abia din 2024. Cu alte cuvinte, ministrul PSD al Finanțelor decide că Ministrul PNL al Finanțelor (conform protocolului coaliției) va da banii în 2024. Pentru actorii din piață mișcarea nu este credibilă. E îndeplinit jalonul? Formal da. Dar e mai degrabă exemplu de proastă practică și guvernare prin poante.

 256 C9 – I2.4 Instituirea instrumentului financiar („fondul”) și adoptarea politicii de investiții a fondului.

Responsabil: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Semnarea acordului de finanțare dintre Fondul European de Investiții și Guvernul României și adoptarea politicii de investiții a Fondului pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes.

Analiza noastră

În raportul nostru precedent am semnalat faptul că 4 jaloane erau întârziate – acordurile de finanțare dintre Banca Europeană de Investiții (BEI), Comisia Europeană și România. Cele 4 acorduri acoperă 1,25 miliarde de euro – instrumente financiare care înseamnă dobânzi mai mici și credite fără garanții pentru firmele afectate de criză, pentru proiectele verzi, pentru digitalizare.

În decembrie acordurile nu au fost gata pentru că exista o problemă între BEI și Comisia Europeană privind raportarea standardelor de mediu. Am confirmat atunci că nu este vina guvernului român. Problema dintre BEI și Comisie a fost rezolvată. A urmat apoi o problemă legată de regimul ajutoarelor de stat aplicabil. Dialogul cu Comisia s-a blocat, a fost deblocat târziu. Pe scurt, alte trei luni pierdute.

Acest jalon a fost îndeplinit prin semnarea acordului exact în 31 martie, semn că nu erau probleme nerezolvabile, ci lipsă de interes de la nivel politic pentru a presa pentru rezolvare. Urmează ca BEI și FEI să selecteze băncile locale printr-un proces competitiv și să avem o injecție de capital în economie în primele luni ale anului 2023.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

 262 C9 – I3.1 Selectarea administratorului schemei (Scheme de ajutor pentru sectorul privat – Schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor)

Responsabil: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Această investiție vine în urma constatării că sectorul IMM din România adoptă foarte limitat noile tehnologii digitale. Aceste granturi de minimis se vor da pentru tehnologii noi (cloud, blockchain, automatizare, etc).

Analiza noastră

MIPE a decis să fie el însuși administratorul schemei și nu prin intermediari. Este o soluție validă, se ridică doar problema capacității administrative care e deja o mare problemă la minister, care are de închis bugetul 2014 – 2020, PNRR și deschiderea bugetului 2021 – 2027, toate acestea cu o schemă de personal rămasă cam aceeași.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

 326 C11 – R1 Toate zonele optime de destinație pentru organizațiile de management al destinației (OMD-uri) din România au fost cartografiate

Responsabil: Ministerul Antreprenoriatului și Turismului

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Organizațiile de management al destinației (OMD) identifică zonele de destinație optime pe baza următoarelor criterii: capacitatea lor de a atrage turiști internaționali;  promovarea transformării socio-economice durabile/ecologice în zonele rurale și defavorizate, în complementaritate cu componenta Fondul local (de exemplu, în ceea ce privește zonele rurale funcționale); potențialul de creare de noi locuri de muncă.

Indicator de implementare: A fost publicată lista cu toate zonele optime de destinație pentru OMD-uri din România

Analiza noastră

Componenta de Turism și Cultură a fost una greu acceptată de către Comisie în PNRR dar am considerat că aceste domenii merită să fie incluse și am insistat. Au fost negocieri grele pentru că principala obiecție a Comisiei a fost lipsa unui cadru strategic anterior –  cu alte cuvinte, că România nu știe exact ce vrea să facă în aceste domenii. Reforma cheie convenită a fost ca Organizațiile de Management al Destinației (OMD) să fie elementul de guvernanță prin care să creștem valoarea adăugată a turismului intern. Selectarea zonelor propice pentru a fi acoperite de OMD^[8] e primul pas. Paralel, cadrul legislativ trebuie clarificat.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit

 327 C11 – R1 Plan de acțiune pentru utilizarea patrimoniului cultural în vederea sporirii competitivității sectorului turismului din România

Responsabil: MIPE, MEAT, MC

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Planul de acțiune va fi conform cu pachetele turistice multiple ale OMD-urilor prevăzute la jalonul 326. Planul de acțiune va acoperi perioada 2022-2026 și va include obiective anuale și multianuale specifice, precum și următoarele acțiuni principale: a) stabilirea tipurilor de situri, cu impact național și internațional, care vor fi utilizate pentru promovarea turismului în România și vor contribui la promovarea transformării socioeconomice durabile/ecologice în zonele rurale și defavorizate; și b) stabilirea rutelor culturale care sunt rezultatul exercițiului de cartografiere. Planul de acțiune detaliază, de asemenea, principalii actori, rolurile și responsabilitățile acestora, precum și rezultatele preconizate.

Indicator de implementare: Adoptarea planului de acțiune

Analiza noastră

Planul de acțiune a fost finalizat și adoptat^[9].

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit

 331 C11 – I1 Situri care sunt incluse în rutele culturale

Responsabil: MIPE, MEAT, MC, Comisie

Scurtă descriere a jalonului/țintei

225 de situri sunt incluse în rutele culturale, pe baza unui apel de proiecte. Sunt alese pe baza cartografierii și vor fi poziționate în principal în zonele rurale și defavorizate pentru a atrage turiști și a crea noi locuri de muncă în industria turismului. „Siturile” sunt punctele de atracție turistică (precum castele, fortificații, mănăstiri, case tradiționale) care vor fi incluse în cele 12 rute culturale

Analiza noastră

Siturile au fost selectate pe baza criteriilor de selecție.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit

 338 C11 – R2 Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare privind cicloturismul

Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Reglementat prin Hotărâre de Guvern cadrul de funcționare a traseelor de cicloturism. Trebuie inclusă înființarea instituțiilor responsabile cu operaționalizarea și monitorizarea infrastructurii de cicloturism (inclusiv a Centrului Național de Coordonare Velo).

Indicatori de implementare: Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului de reglementare privind cicloturismul

Analiza noastră

Aceasta este reforma care facilitează investițiile în 3000 de km de piste cicloturistice finanțate din PNRR. HG-ul adoptat^[10] acum ar fi trebuit adoptat în urmă cu 15 ani, când România a declarat că dorește integrarea în traseele ciclo-turistice europene. De atunci, România nu a făcut nimic pentru a amenaja aceste trasee, astfel încât eram în situația ridicolă ca traseele euro-velo se opreau la granița României. Ministerul de Interne s-a opus de ani de zile adoptării acestui act normativ. Această opoziție a fost depășită acum doar pentru că e măsură din PNRR.

Este relevant titlul unui comunicat de presă al Federației Bicicliștilor din România: “Victorie pentru cicloturism după 25 de ani de eforturi.” Este un exemplu în care PNRR rezolvă probleme ale guvernării de care clasa politică nu s-a ocupat de multă vreme.

Acum, MDLPA trebuie să aducă specialiști sau oameni din domeniu la Centrul Național de Coordonare Velo (CNCV). De ei vor depinde investițiile în cei peste 3000 de km de piste (250 de milioane de euro).

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit

 387 C13 – R4 Intrarea în vigoare a legislației și a normelor de aplicare privind sistemul de tichete pentru lucrătorii casnici

Responsabil: Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Legea tichetelor de muncă pentru muncitorii casnici.

Indicator de implementare: Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii de aplicare a sistemului de tichete de muncă

Analiza noastră

Parlamentul a votat legea propusă anul trecut de către guvern (lucrată de Ministerul Muncii în mandatul Ralucăi Turcan). Din păcate, a amânat intrarea în vigoare pentru 2024. O încercare bizară de a ocoli un jalon PNRR. Jalonul spune că legea trebuie să intre în vigoare. Parlamentul o votează, dar se aplică peste 2 ani. Deputații USR au propus în comisiile din Camera Deputaților un amendament prin care se muta intrarea în vigoare în 2023, a fost respins de majoritatea la putere. Va considera Comisia jalonul îndeplinit? Nu. Va trebui să modificăm articolul cu intrarea în vigoare.

Această politică publică a fost unul dintre cele 40 de angajamente USR PLUS la guvernare, asumate înainte de alegerile parlamentare. A fost o propunere potrivită pentru a acoperi recomandările de țară privind munca informală.

În ciuda soluției bizare cu intrarea în vigoare în 2024, acesta ar putea fi un bun exemplu pentru a susține trecerea prin Parlament a reformelor din PNRR. În forma inițială, trecută de Senat, bonele nu intrau în categoria lucrătorilor casnici. Această problemă a fost rezolvată de USR printr-un amendament în Comisia de Muncă și Protecție Socială de la Camera Deputaților, amendament votat apoi în camera decizională.

Concluzie

Jalonul nu este îndeplinit

 401 C14 – R1 Intrarea în vigoare a metodologiilor și a procedurilor de îmbunătățire a raționamentului în materie de politici publice și a planificării și simplificării administrative

Responsabil: Secretariatul General al Guvernului

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Îmbunătățirea raționamentului în materie de politici publice și a planificării și simplificării administrative.

Indicator de implementare: Dispoziție în legi și în hotărârile de guvern care indică intrarea în vigoare a legilor și, respectiv, a hotărârilor de guvern

Analiza noastră

Prin HG 379/2022^[11] s-a adoptat metodologia de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare și actualizare a strategiilor guvernamentale. Prin HG 427/2022^[12] s-a adoptat metodologia de elaborare, monitorizare, raportare și revizuire a planurilor strategice instituționale.

Miercuri, 30 martie, a fost adoptat o hotărâre de guvern care cuprinde restul componentelor acestui jalon, cu o singură excepție: păstrarea constantă a numărului de acte normative pe baza principiului: one in-one out. De asemenea acest HG cuprinde și condiționalitățile de la jalonul 404 – hg-ul are nu mai puțin de 7 anexe. HG-ul a fost aprobat în ședință de guvern, dar încă nu e publicat în Monitorul Oficial.

Analiza documentelor de mai sus arată că din punct de vedere tehnic acestea acoperă în mod corespunzător cerințele jalonului 401 – cu excepția notabilă a metodologiei de menținere constantă a volumului legislației. Problema care rămâne și este deosebit de critică se referă la aplicarea reală a acestor metodologii: și în trecut guvernul României a adoptat legislație de bună calitate în ceea ce privește procesul de fundamentare și evaluare a politicilor publice sau actelor normative, numai că ea nu a fost aproape deloc aplicată. Va fi sarcina deloc ușoară a noului Consiliu consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative să vegheze la implementarea reală a acestor metodologii.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit

 404 C14 – R1 Intrarea în vigoare a unui act legislativ de operaționalizare a unei structuri care să asigure implementarea unui mecanism eficace de control al calității în materie de reglementare

Responsabil: Secretariatul General al Guvernului

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Intrarea în vigoare a unui act legislativ de operaționalizare a unei structuri care să asigure implementarea unui mecanism eficace de control al calității în materie de reglementare

Indicator de implementare: Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii de operaționalizare a structurii

Analiza noastră

Așa cum este subliniat mai sus, miercuri, 30 martie, a fost adoptată o hotărâre de guvern care cuprinde diverse puncte/metodologii pentru îndeplinirea jalonului 401, precum și prevederi privind înființarea și funcționarea Consiliu consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative. HG-ul nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial. Consiliul va fi operaționalizat prin octombrie-noiembrie 2022 deoarece mai este nevoie de adoptarea unor norme și proceduri.

Din analiza prevederilor HG-ului menționat, partea referitoare la Consiliu consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative se constată următoarele:

• Consiliul este lipsit de instrumente reale pentru a realiza o autentică supraveghere a calității evaluării impactului actelor normative.
• Există riscul evident ca să devină un nou organism formal – experiența Consiliului Fiscal, de completă ignorare a opiniilor sale, ne arată ce se întâmplă chiar atunci când sunt instrumente mult mai puternice.
• Consiliul ar trebui să aibă o capacitate cât de cât rezonabilă de a respinge acte normative cu evaluări de impact slabe – cu actualele prevederi va fi foarte dificil.
• Mai sunt încă de adoptat norme și proceduri care pot întârzia procesul sau modifica conținutul acestuia.
• Criteriile de selecție a experților favorizează relativ mediul academic, care în multe privințe are o experiență mai limitată în domeniu decât experții independenții în analiza și evaluarea impactului.

Concluzie

Jalonul este în întârziere

 421 C14 – R5 Intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern de aprobare a strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022­-2025

Responsabil: Ministerul Justiției

Scurtă descriere

Noua strategie este realizată pe baza analizelor interne și a propunerilor primite în timpul procesului de consultare publică și se bazează pe doi piloni: politici de consolidare a independenței sistemului judiciar și a statului de drept și politici de consolidare a capacității instituționale în ceea ce privește resursele, procesele și gestionarea, precum și politicile privind calitatea și eficiența serviciilor în sistemul judiciar.

Indicator de implementare: Intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern de aprobare a strategiei

Analiza noastră

Strategia^[13] a fost aprobată^[14] în ședința de guvern din 25 martie 2022.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

 430 C14 – R6 Intrarea în vigoare a legii privind protecția denunțătorilor.

Responsabil: Ministerul Justiției, Agenția Națională de Integritate

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Legea transpune Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii și va include dispoziții suplimentare, specifice contextului național.

Indicator de implementare: Intrarea în vigoare a legii

Analiza noastră

În acest caz, comunicarea guvernului că ar fi închis toate jaloanele este o minciună seacă. Legea nu este în vigoare, doar a fost trimisă de către guvern spre Parlament. Și nu se poate imputa Parlamentului în sine problema, pentru că Ministerul Justiției a trimis proiectul cu doar 6 zile înainte de termen. Proiectul de lege era finalizat de către Stelian Ion în fostul guvern și a fost ținut în sertar de noul ministru fără o motivație anume și apoi refăcut. Sau putea să accepte să susțină o inițiativă parlamentară depusă de USR și PNL privind transpunerea directivei europene (legea jalon este de fapt transpunerea unei directive). Guvernul nu a susținut acest proiect, ceea ce a blocat adoptarea, conform cutumei parlamentare. Pe fond, proiectul trimis de Min. Justiției la Parlament este mai slab în măsurile de protecție a avertizorilor decât proiectul aflat pe traseul parlamentar.

Concluzie

Jalonul este În întârziere

 433 C14 – R8 Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016)

Responsabil: Agenția Națională pentru Achiziții Publice și ministere de linie

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Se introduce în legislație obligația semnării contractului cu ofertantul câștigător imediat după adoptarea deciziei Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), înainte de soluționarea în instanță a plângerii împotriva unei decizii a CNS.

Indicator de implementare: Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii

Analiza noastră

Modificarea a fost făcută din timpul guvernării anterioare, în august 2021 prin Ordonanța nr. 3 din 25 august 2021. Am lucrat la jaloanele din PNRR încă din perioada în care era în evaluare la Bruxelles.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit

 465 C15 – I4 Unități de învățământ cărora li s-a acordat un grant (lotul 1)

Responsabil: Ministerul Educației

Scurtă descriere a jalonului/țintei

750 de unități de învățământ primesc granturi pentru măsuri de combatere a abandonului școlar, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație. (Parte a măsurii Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar). Programul de reducere a abandonului școlar din PNRR de 400 milioane euro este unic și cel mai mare program din istoria României în acest domeniu (unul anterior am lansat în 2016 de la Ministerul Fondurilor, finanțat din POCU, programul ”Școala pentru toți” de aproape 300 milioane euro, care a avut impact puternic). În 2020, USR a asumat ca angajament la guvern acest program de reducere a abandonului școlar. Granturi de maxim 200000 euro merg spre școlile cu cel mai mare pericol de abandon, cu o schemă flexibilă de finanțare, în funcție de problemele locale.

Analiza noastră

Jalonul nu este îndeplinit în conformitate cu prevederile stricte din textul PNRR, dar acest lucru rămâne la interpretarea Comisiei. Jalonul prevedea ca 750 de școli să fi primit granturile, Ministerul Educației consideră că a îndeplinit jalonul prin selectarea unităților de învățământ beneficiare. O diferență de interpretare care va fi rezolvată însă dacă banii vor ajunge la școli până la momentul următoarei cereri oficiale de plată. Considerăm în aceste condiții jalonul închis.

Ministerul Educației a decis să acorde finanțare pentru 1391 de unități de învățământ (1114 din mediul rural și 277 din mediul urban), față de cele 750 propuse ca indicator de implementare pentru acest jalon. Există și un al doilea apel (jalonul 466) prin care se vor acorda granturi pe această măsură, în T2 2023, prin care se prevede finanțarea a altor 1.000 de unități de învățământ.

Concluzie

Jalonul este îndeplinit.

 477 C15 – R5 Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea unor standarde de echipare a școlilor cu echipamente tehnologice și resurse pentru scop educațional online și pentru asigurarea unui impact durabil al investițiilor propuse.

Responsabil: Ministerul Educației

Scurtă descriere a jalonului/țintei

Se stabilesc standardele minime privind echipamentele tehnice necesare școlilor pentru învățământul digital (parte a măsurii Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației).

Analiza noastră

Aceasta este o etapă intermediară pentru buna folosire a investiției masive în digitalizarea educației pe care am pus-o în PNRR – 700 milioane de euro. 5300 de școli vor avea laboratoare informatice complete și 1100 vor avea smart labs. Acest ordin standardizează dotările respective.

Ministerul Educației a fost destul de opac în elaborare, nu a pus în consultare publică documentul, l-a adoptat în ultima zi și încă nu e publicat la data scrierii raportului. Din informațiile noastre a fost consultat cu Comisia Europeană.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

 494 C15 – R7 Semnarea contractului de asistență tehnică pentru elaborarea Planului de măsuri de reformare a guvernanței, inclusiv a programului de formare și îndrumare pentru manageri și inspectori

Responsabil: Ministerul Educației

Scurtă descriere

Jalonul, parte a măsurii “Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului”, prevede elaborarea unui Planului de măsuri.

Indicator de implementare: Semnarea contractului

Analiza noastră

A fost semnat un contract de consultanță cu Banca Mondială în ultima zi a lunii martie.

Concluzie

Jalonul a fost îndeplinit.

^[1] https://www.facebook.com/MinisterulInvestitiilorsiProiectelorEuropene/posts/270276731961358

^[2] https://monitorpnrr.eu/wp-content/uploads/2022/01/Buletin-de-Sanatate-PNRR-nr1-2022.pdf

^[3] http://energie.gov.ro/pnrr/

^[4] https://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/legislatie-organizare-si-functionare/proiecte-de-acte-normative/2022/oug-cloud.pdf

^[5] https://www.research.gov.ro/ro/articol/5623/minister-comunicare-precizarile-ministerului-cercetarii-inovarii-i-digitalizarii-referitoare-la-pachetul-de-ini-iative-legislative-necesare-implementarii-cloud-ului-guvernamental

^[6] https://www.research.gov.ro/uploads/pnrr/transformare-digitala/220331_ghid-competente-digitale-pnrr.pdf

^[7]  https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/237196

^[8] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/03/INFO.pdf

^[9] https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/03/18270a91105dfcca722c6c5007b4c31a.pdf

^[10] https://www.mdlpa.ro/pages/proiecthgaprobarenormecreareamenajaretraseecicloturism

^[11] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/253158

^[12] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/253280

^[13] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/03/ANEXA-50.pdf

^[14] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/03/HG-117.pdf