Jalon/Țintă:

Numar secvențial:
211
Termen:
2021 T4
Stadiu implementare:
Îndeplinit
Analiză stadiu implementare:
Analiza noastră: În timpul negocierilor PNRR, Ministerul Muncii a insistat că are nevoie de asistență tehnică pentru elaborarea legislației pensiilor și pentru legislația salarizării bugetare. Prezența problematicii pensiilor în PNRR a fost expres cerută de către Comisia Europeană, din cauza modului în care deficitele de la pensii atârnă asupra finanțelor publice. Anvelopa generală de 9,4% maximă pentru pensii este mai mult decât a cheltuit România vreodată cu pensiile, inclusiv de câte ori am avut guverne PSD. De fapt, dacă ne raportăm la veniturile statului (pentru că de acolo plătim pensiile), România cheltuie 25% din ele pe pensii, mai mult decât media europeană de 24%.Propaganda PSD pe acest subiect este una mincinoasă (vedeți și secțiunea Fake News din site) pentru că citează o medie UE pensii/PIB care nu ține cont de diferența mare de încasări la buget între statele din est și cele din vest. Niciun stat din estul Europei nu cheltuie mai mult de 9.4% din PIB pe pensii. Negocierea pe care am obținut-o la 9,4% permite deci creșteri rezonabile și predictibile de pensii și a fost un succes, pentru că propunerea Comisiei era mult mai joasă. Nu am închis acest capitol de negociere tocmai pentru că nu am acceptat acele propuneri și Comisia și-a flexibilizat poziția. Asta pentru că acel guvern avea pârghii de negociere și credibilitate la nivel european. Ceea ce PSD nu are. Dar dacă PSD dorește o altă anvelopă, oricând ministrul Muncii și vicepremierul PSD pot cere redeschiderea acestui punct de negociere. Le-am transmis public că ar trebui să facă asta sau să înceteze cu aceste atacuri. Insistența Ministerului Muncii de a cere asistență tehnică nu a fost musai împărtășită de noi la acel moment, dar și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Comisia au acceptat pentru a da la o parte problema lipsei de expertiză ca argument. Ministerul Muncii a lansat licitația și a pus condiții deosebit de restrictive. La licitația pentru elaborarea legislației salarizării nu s-a prezentat niciun ofertant. La licitația pentru elaborarea legislației pensiilor s-a prezentat o singură firmă, care apoi a fost descalificată, din motive care pot fi imputabile mai degrabă Ministerului. Considerăm că Ministerul Muncii a dat dovadă de rea-credință în acest proces. Ulterior, Ministerul a propus guvernului un memorandum prin care să invite Banca Mondială să ofere această asistență tehnică. Nu e clar dacă va fi un contract nou sau se va utiliza un acord deja existent cu Banca, care acordă asistență pentru Ministerul de Finanțe (contract fără legătură cu PNRR, prin care Ministerul de Finanțe ar trebui să capete expertiza de a evalua impactul pensiilor asupra bugetului). Se caută metode complicate de a rezolva o problemă altfel creată doar de către Ministerul Muncii. În altă ordine de idei, o variantă decentă ar fi fost ca Ministerul Muncii, prin noua conducere, să afirme că se pricepe să facă singur legea pensiilor (pentru cealaltă lege nu avem jalon). Astfel, Ministerul putea declara închis jalonul nu prin contractarea asistenței ci prin manifestarea intenției de a lucra singur. Comisia a acceptat oricum cu greu prezența acestei asistențe tehnice, considerăm că ar fi fost bucuroasă să accepte această variantă. Considerăm jalonul închis plecând de la ideea că varianta cu Banca Mondială va fi acceptată de Comisie.
Indicatori implementare:
Contracte semnate
Descriere:
Semnarea contractului de asistență tehnică cu entitatea selectată în vederea pregătirii analizei și a propunerilor de reformă a sistemului de pensii – regimul general și regimurile speciale – în conformitate cu principiile consacrate în planul național de redresare și reziliență. Noua legislație:
– va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul privind totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile exprimat ca procent din PIB (9,4 % din PIB pe termen lung, adică în perioada 2022­2070). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri ad­hoc ale nivelurilor pensiilor;
– va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc;
– va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;
– va introduce stimulente pentru amânarea pensionării;
– va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității;
– va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul;
– va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei;
– va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii.
Asistența tehnică include o evaluare a impactului diferitelor opțiuni de reformă propuse (proiecții pe termen lung).
Furnizorul de asistență tehnică va sprijini redactarea documentului de reformă a sistemului de pensii.
Responsabil:
MMPS/ CNPP