România mai are o săptămână să recupereze 900 de milioane de euro din PNRR. Ce se întîmplă cu următoarea Cerere de Plată?

România tocmai a trecut printr-un moment-cheie: ECOFIN a aprobat noua formă modificată a PNRR-ului. Oficial, prezentarea optimistă spune că „am eliberat presiunea pe deficitul bugetar”. În realitate, am pierdut 7 miliarde de euro, bani pe care îi puteam împrumuta cu dobânzi de 1% și cu care ar fi trebuit să facem investiții majore. O parte dintre aceste investiții vor continua, inclusiv cu finanțare de la bugetul național, dar cu bani mult mai scumpi – cu dobânzi de 6–7%.

În total, planul modificat mai conține 21,5 miliarde de euro pentru 390 de jaloane și ținte. Suntem într-o cursă contra cronometru: în patru ani am primit 10,7 miliarde de euro, iar în doar nouă luni trebuie să atragem încă 10,7 miliarde.

Anul acesta, pentru al treilea an consecutiv, nu vom primi niciun euro din suma prevăzută pentru anul în curs. Cererea de Plată 4 – în valoare de 2,2 miliarde de euro, scăzând prefinanțarea deja încasată – abia de acum poate fi depusă, iar banii vor veni, cel mai devreme, în februarie anul viitor.

Ce se întâmplă cu cele trei jaloane suspendate?

În paralel, România are în joc o miză și mai urgentă: cele 869 de milioane de euro blocate de Comisie la Cererea de Plată 3, pentru cele trei jaloane considerate neîndeplinite. Vom pierde acești bani dacă nu îndeplinim niciunul dintre jaloane sau o parte din bani, dacă nu îndeplinim niciunul, doar unele sau doar parțial aceste jaloane. Fiecare jalon are un „price tag” pentru neîndeplinire.

Iată unde suntem cu ele:

Cele trei jaloane suspendate:

1. Jalonul 240 – Se referă la „operaționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice” (AMEPIP).

Problema concretă: nu a fost încă numită conducerea AMEPIP conform criteriilor/standardelor impuse de CE.

Situația la zi: Procesul de selecție este aproape finalizat, însă este deja a treia încercare. Miza nu este doar completarea organigramei, ci validarea de către Comisie că procedurile au fost independente, transparente și conforme.

Suma suspendată pentru acest jalon: 330 milioane €.

---

2. Jalonul 121 – suspendat parțial. Jalon este legat de administrarea companiilor de stat din sectorul Energie – Se referă la numirea administratorilor (consilii de administrație) la companii controlate de Ministerul Energiei. Sunt peste 40 de administratori care trebuie schimbați/desemnați.

Problema concretă: Comisia Europeană a constatat că jalonul nu a fost îndeplinit complet, motivul fiind nerespectarea procedurilor de selecție a administratorilor.

Ce trebuie făcut: reluarea procedurilor de numire a noilor administratori la anumite companii (de ex. Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal etc.) până la termenul stabilit.

Situația la zi: O parte din procedurile de selecție sunt finalizate, altele sunt încă în derulare. În teorie, jaloanele pot fi îndeplinite până la termen. Riscul este însă ca Bruxelles-ul să considere unele numiri neconforme.

Suma suspendată pentru acest jalon: 227 milioane €.

---

3. Jalonul 215 – se referă la „intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”

Problema actuală – Este jalonul complet blocat. În luna octombrie, la 50 de zile după ce Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru reforma pensiilor magistraților, Curtea Constituțională a admis contestația Înaltei Curți și a declarat legea neconstituțională. Un nou proiect de lege este gata și, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan, el se află pe circuitul de avizare și urmează să fie propus în transparență. Există la nivel guvernamental discuții pentru o soluție specială: Comisia ar putea accepta un acord politic prin care România se obligă ferm să adopte legea într-un termen clar, iar banii ar putea fi eliberați acum. Dacă România nu respectă termenul, ar trebui să returneze banii. Este o soluție rar folosită, dar posibilă în cazuri de risc sistemic.

Ce trebuie făcut: Pentru ca evaluarea să fie pozitivă, este nevoie de o lege în vigoare, constituțională și compatibilă cu angajamentele asumate.

Suma suspendată pentru acest jalon: 231 milioane €

Ce se întâmplă pe 28 noiembrie?

Termenul oficial de șase luni pentru remedierea celor trei jaloane nu poate fi prelungit. Comisia va face evaluarea finală cu trei scenarii posibile:

• România ia toți banii – dacă toate cele trei jaloane sunt considerate îndeplinite
• România ia doar o parte – dacă doar unele jaloane sau unele proceduri sunt conforme
• România pierde toată suma – dacă jaloanele rămân neîndeplinite, în special reforma pensiilor speciale

O pierdere de aproape 900 de milioane ar însemna fie renunțarea la finanțarea unor proiecte, fie acoperirea lor din bugetul național.

Ce spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene despre cele 3 jaloane suspendate

Suntem „pe ultima clipă”, procedurile sunt acum „accelerate”, dar nu poate „garanta” că România va putea recupera integral cele aproape 900 de milioane de euro. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune că toate cele trei jaloane au fost discutate repetat în ședința de Guvern dar că au existat întârzieri semnificative în special la Energie și Transporturi. MIPE a emis cel puțin trei note de monitorizare în ședințe de guvern privind aceste jaloane. Ministrul recunoaște că au existat multe întârzieri administrative: lansări întârziate, convocări ratate, modificări de calendar.
Pîslaru a evitat garantarea îndeplinirii „100%” a celor trei jaloane până la data de 28 noiembrie, insistând că numirile trebuie finalizate și înregistrate oficial înaintea notificării CE.

Avem această credință că vom putea îndeplini în cea mai mare parte aceste jaloane, repet, până nu le văd trecute cu rapoartele comisiilor de selecție și cu numirile făcute. N-aș vrea să mă hazardez să vă spun că le îndeplinim 100%.

Ce urmează pentru PNRR, indiferent de soarta celor trei jaloane?

Potrivit regulamentelor Uniunii Europene pe Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR / RRF), este posibil ca un stat membru să depună o nouă cerere de plată chiar dacă unele jaloane dintr-o cerere anterioară sunt suspendate, așa cum este cazul României.

Chiar dacă România ar pierde banii suspendați din CP3, PNRR-ul continuă. Planul modificat este acum aprobat oficial și intră în ultima sa etapă de implementare: România poate depune Cererea de Plată 4, în valoare de 2,6 miliarde de euro, incluzând și prefinanțarea.

}n perioada urm[toare România va semna noile Angajamente Operaționale, practic calendarul oficial asumat al depunerii următoarelor cereri de plată și structura acestora și, teoretic, poate depune Cererea de Plată 4.

Potrivit documentelor Consiliului de aprobare a noului PNRR al României, Cererea de Plată 4 ar urma să conțină următoarele jaloane care vor fi trimise spre analiza Comisiei: