7 miliarde de euro pierduți. MIPE nu a făcut încă publice și investițiile care urmează să fie scoase din PNRR

“Vești bune”, “succes” au fost cuvintele cu care a fost prezentată această renegociere finalizată. Corect, dar nu și complet. Guvernul a anunțat o serie de investiții care vor fi păstrate, mutarea a 2,1 miliarde de euro din componenta de împrumuturi pe cea de granturi pentru finanțarea a 5 loturi din Autostrada Moldovei A7, includerea unor investiții noi precum achiziția a 1.200 de ambulanțe la nivel național etc. Lista completă o găsiți în comunicatul de pe site-ul MIPE.

Dar niciun cuvînt despre investițiile “pierdute”.

Față de precedenta renegociere a PNRR, din 2023, de data aceasta nu am mai avut publicat, pe site-ul MIPE, un document cu propunerea României de renegociere și implicit cu investițiile la care se va renunța (sau care vor fi mutate pe alte programe de finanțare).

Miza este să mai încasăm cele 10,8 miliarde rămase

În urma acestor negocieri, România nu va mai beneficia de 6,89 de miliarde de euro din componenta de împrumuturi.

În acest moment, din bugetul total de 28,5 miliarde de euro din PNRR, România va mai avea la dispoziție 21,58 de miliarde.

Versiune PNRR	Granturi	Împrumuturi	Total
2021*	14.24	14.94	29.18
2023**	13.57	14.93	28.5
2025***	13,57	8.01	21.58

* Planul Național de Redresare și Reziliență aprobat – 26/10/2021

** Planul Național de Redresare și Reziliență renegociat în urma diminuării cuantumului finanțării și pentru adăugarea componentei noi, REPowerEU – 8/12/2023

*** Planul Național de Redresare și Reziliență renegociat pentru a elimina investițiile care nu mai puteau fi finalizate până la data la care trebuie finalizat PNRR. În curs de aprobare de către Comisie și Consiliu.

Am păstrat componenta de granturi, 13,57 miliarde și mai avem din împrumuturi doar 8.01 miliarde din 14,9 miliarde.

Din cele 21,58 miliarde de euro, România a încasat deja, prin prefinanțarea obținută în momentul aprobării cu notă maximă a PNRR, în urma celor două cereri de plată aprobate și a cererii de plată 3, aprobată parțial, 10,7 miliarde de euro.

Obiectivul în urma renegocierii recente este să reușim să mai încasăm 10,8 miliarde de euro. Adică într-un an cât am reușit să încasăm în cei trei ani precedenți.

Știm cât am pierdut, dar nu știm de ce am eșuat

Unul dintre motivele pentru care aceste investiții au fost ratate ține de incapacitatea unei părți a administrației de a implementa și duce la bun sfârșit proiecte de investiții. Este greu de explicat de ce statul are întârzieri, de exemplu, la reabilitarea clădirilor publice, adică ale statului.

Publicarea unei liste cu proiectele care sunt foarte întârziate, proiecte care au fost incluse în propunerea de renegociere, ar fi ajutat să ne facem o imagine mai clară a acestor disfuncționalități din administrația publică.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a “riscat” și a punctat, în special la imagine publică și la capitolul transparență instituțională. Cu riscurile implicite, a comunicat, încă de dinainte de finalizarea negocierilor, despre eșecurile pe PNRR din instituțiile aflate în subordinea sa. La liniuță. Publicul a aflat unde sunt sincopele, la ce să nu se mai aștepte.

Faptul că Apele Române nu au reușit să folosească cele 350 de milioane de euro disponibile pentru construcția și reabilitarea unor baraje și diguri, faptul că din cele 26.760 de hectare de păduri noi pentru care aveam finanțare au fost plantate în ultimii ani doar 8.900 de hectare. A ieșit public și a explicat că îi este greu să (mai) convingă oficialii de la Bruxelles că mai poate fi atinsă ținta completă de hectare împădurite și probabil se vor tăia din fonduri.

A anunțat acolo unde proiectele nu au atins nici măcar un grad de implementare de 50% se va face audit pentru a afla motivele.

Împrumuturile din PNRR, la dobânda Comisiei Europene, mult mai avantajoasă decât dobânzile la care se împrumută România

Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, fiecare stat membru UE putea primi un buget proporțional cu procentul din PIB cu care a fost afectat de criza economică provocată de Pandemia de Covid-19 pentru a face reforme și investiții care să le întărească economiile și să le pregătească societățile pentru provocări viitoare.

Fiecare stat membru a primit o sumă propoțională de granturi – bani gratis – și li s-a pus la dispoziție o sumă proporțională de bani proveniți din împrumuturi. Aventajul acestor bani din împrumuturi este că proveneau din împrumuturi contactate de pe piețele internaționale de către Comisia Europeană la ratingul său, unul mult mai avantajos decât, de exemplu, cel al României.

De asemenea, termenul de rambursare putea ajunge și la 2058, în funcție de maturitatea obligațiunilor emise de Comisie. De exemplu, împrumuturile contactate de Comisie prin emiterea de obligațiuni pe 30 de ani au o dobândă de 2,5%, cu mult sub ratingul actual al țării noastre.

13 dintre cele 27 de state membre au ales să acceseze și componenta de împrumuturi. Cea mai mare sumă a fost solicitată de Italia, 122 de miliarde și de Spania, cu 83 de miliarde.

Prin componenta de împrumuturi, România urma să finanțeze, în forma inițială a PNRR, proiecte de conectare a populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente, proiecte de extindere a sistemelor de apă și canalizare, decolmatarea și sistematizarea cursurilor de apă afectate, investiții legate de colectarea deșeurilor, construcția de autostrăzi, dezvoltarea metroului la București și la Cluj, reabilitarea sau anveloparea clădirilor, dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaz și energie, noi capacități de stocare a energiei, investiții în producția de semiconductori, 3.000 de kilometri de trasee și piste de biciclete, centre de îngrijire pentru persoanele vârstnice etc.