Măsură

Nume:
R6. Reforma sistemului public de pensii
ID:
C8 – R6
Componenta:
Reforma fiscala și reforma sistemului de pensii
Pilon:
Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă
Buget:
4 milioane euro

Jaloane/Ținte

Numar secvențial:
211
Termen:
2021 T4
Jaloane:
Contracte semnate
Ținte:
Contracte semnate
Unitate Măsură:
Referință:
Obiectiv:
Descriere:
Semnarea contractului de asistență tehnică cu entitatea selectată în vederea pregătirii analizei și a propunerilor de reformă a sistemului de pensii – regimul general și regimurile speciale – în conformitate cu principiile consacrate în planul național de redresare și reziliență. Noua legislație: – va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul privind totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile exprimat ca procent din PIB (9,4 % din PIB pe termen lung, adică în perioada 2022- 2070). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri ad­hoc ale nivelurilor pensiilor; – va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc; – va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035; – va introduce stimulente pentru amânarea pensionării; – va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității; – va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul; – va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei; – va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii. Asistența tehnică include o evaluare a impactului diferitelor opțiuni de reformă propuse (proiecții pe termen lung). Furnizorul de asistență tehnică va sprijini redactarea documentului de reformă a sistemului de pensii.
Observații:
Analiza noastră: În timpul negocierilor PNRR, Ministerul Muncii a insistat că are nevoie de asistență tehnică pentru elaborarea legislației pensiilor și pentru legislația salarizării bugetare. Prezența problematicii pensiilor în PNRR a fost expres cerută de către Comisia Europeană, din cauza modului în care deficitele de la pensii atârnă asupra finanțelor publice. Anvelopa generală de 9,4% maximă pentru pensii este mai mult decât a cheltuit România vreodată cu pensiile, inclusiv de câte ori am avut guverne PSD. De fapt, dacă ne raportăm la veniturile statului (pentru că de acolo plătim pensiile), România cheltuie 25% din ele pe pensii, mai mult decât media europeană de 24%.Propaganda PSD pe acest subiect este una mincinoasă (vedeți și secțiunea Fake News din site) pentru că citează o medie UE pensii/PIB care nu ține cont de diferența mare de încasări la buget între statele din est și cele din vest. Niciun stat din estul Europei nu cheltuie mai mult de 9.4% din PIB pe pensii. Negocierea pe care am obținut-o la 9,4% permite deci creșteri rezonabile și predictibile de pensii și a fost un succes, pentru că propunerea Comisiei era mult mai joasă. Nu am închis acest capitol de negociere tocmai pentru că nu am acceptat acele propuneri și Comisia și-a flexibilizat poziția. Asta pentru că acel guvern avea pârghii de negociere și credibilitate la nivel european. Ceea ce PSD nu are. Dar dacă PSD dorește o altă anvelopă, oricând ministrul Muncii și vicepremierul PSD pot cere redeschiderea acestui punct de negociere. Le-am transmis public că ar trebui să facă asta sau să înceteze cu aceste atacuri. Insistența Ministerului Muncii de a cere asistență tehnică nu a fost musai împărtășită de noi la acel moment, dar și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Comisia au acceptat pentru a da la o parte problema lipsei de expertiză ca argument. Ministerul Muncii a lansat licitația și a pus condiții deosebit de restrictive. La licitația pentru elaborarea legislației salarizării nu s-a prezentat niciun ofertant. La licitația pentru elaborarea legislației pensiilor s-a prezentat o singură firmă, care apoi a fost descalificată, din motive care pot fi imputabile mai degrabă Ministerului. Considerăm că Ministerul Muncii a dat dovadă de rea-credință în acest proces. Ulterior, Ministerul a propus guvernului un memorandum prin care să invite Banca Mondială să ofere această asistență tehnică. Nu e clar dacă va fi un contract nou sau se va utiliza un acord deja existent cu Banca, care acordă asistență pentru Ministerul de Finanțe (contract fără legătură cu PNRR, prin care Ministerul de Finanțe ar trebui să capete expertiza de a evalua impactul pensiilor asupra bugetului). Se caută metode complicate de a rezolva o problemă altfel creată doar de către Ministerul Muncii. În altă ordine de idei, o variantă decentă ar fi fost ca Ministerul Muncii, prin noua conducere, să afirme că se pricepe să facă singur legea pensiilor (pentru cealaltă lege nu avem jalon). Astfel, Ministerul putea declara închis jalonul nu prin contractarea asistenței ci prin manifestarea intenției de a lucra singur. Comisia a acceptat oricum cu greu prezența acestei asistențe tehnice, considerăm că ar fi fost bucuroasă să accepte această variantă. Considerăm jalonul închis plecând de la ideea că varianta cu Banca Mondială va fi acceptată de Comisie.
Stare:
Îndeplinit
Achiziții:
Beneficiar:
Responsabil:
MMPS/ CNPP
Numar secvențial:
212
Termen:
2021 T4
Jaloane:
Dispoziție din ordinul comun al miniștrilor care indică intrarea în vigoare a ordinului comun al miniștrilor
Ținte:
Dispoziție din ordinul comun al miniștrilor care indică intrarea în vigoare a ordinului comun al miniștrilor
Unitate Măsură:
Referință:
Obiectiv:
Descriere:
Comitetul de monitorizare va fi instituit prin ordin comun al miniștrilor (Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii) și va fi format din experți din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, al Casei Naționale a Pensiilor Publice, al Ministerului Finanțelor Publice. De asemenea, vor fi invitați să participe experți din cadrul Consiliului Fiscal. Comitetul va colabora îndeaproape cu furnizorul de asistență tehnică.
Observații:
Stare:
Îndeplinit
Achiziții:
Beneficiar:
Responsabil:
MMPS/ CNPP
Numar secvențial:
213
Termen:
2022 T1
Jaloane:
Dispoziție din cadrul de reglementare care indică intrarea în vigoare a legii
Ținte:
Dispoziție din cadrul de reglementare care indică intrarea în vigoare a legii
Unitate Măsură:
Referință:
Obiectiv:
Descriere:
Noul cadru legislativ: – va asigura sustenabilitatea fiscală a pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în conformitate cu dispozițiile Strategiei fiscal-bugetare; – va digitaliza funcționării sistemului de pensii private – va diversifica investițiile din pilonul II de pensii. În ceea ce privește investițiile din pilonul II de pensii, guvernul: – va analiza posibilitatea de a flexibiliza regimul de reglementare aplicabil investițiilor din fondurile de pensii private prin reducerea restricțiilor cantitative în materie de investiții și reducerea restricțiilor bugetare legate de risc aplicabile fondurilor de pensii private; – va apăra independența administratorilor de pensii în ceea ce privește definirea propriilor lor strategii de investiții; – va reglementa viitoarele ajustări ale regimului de investiții ale fondurilor de pensii private care contribuie la un cadru flexibil ce îi încurajează pe administratorii de pensii să își diversifice în mod corespunzător portofoliile pentru a obține un randament al investițiilor ajustat la risc echitabil; – va spori accesul întreprinderilor la piața de capital, pentru a facilita cotarea noilor emitenți și a utiliza într-o mai mare măsură sursele private de finanțare, inclusiv activele fondurilor de pensii. Acest lucru ar conduce la un ecosistem de investiții mai bun pentru administratorii de pensii și la oportunități sporite pentru o diversificare adecvată a portofoliilor fondurilor de pensii.
Observații:
Unul dintre cele mai complexe jaloane, împărțit între Ministerul Muncii și ASF. Componenta de majorare a contribuției la pilonul II a fost îndeplinită prin Ordonanță de Urgență care majorează contribuția virată la pensia privată Pilon II, de la 3,75% la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024. ASF a emis o serie de norme pentru îndeplinirea cerințelor jalonului privind digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii (Norma nr. 2/2021 pentru modificarea și completarea Normei nr. 11/2011[7] privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private).
Evident, aici este o șmecherie a Ministerului de Finanțe – mărim contribuția pentru Pilonul II, dar în loc să o mărim cu câte puțin, treptat, ca să fie un proces credibil, o mărim direct cu 1% (ceea ce e mult), dar abia din 2024. Cu alte cuvinte, ministrul PSD al Finanțelor decide că Ministrul PNL al Finanțelor (conform protocolului coaliției) va da banii în 2024. Pentru actorii din piață mișcarea nu este credibilă. E îndeplinit jalonul? Formal da. Dar e mai degrabă exemplu de proastă practică și guvernare prin poante
Stare:
Îndeplinit
Achiziții:
Beneficiar:
Responsabil:
ASF/MMPS
Numar secvențial:
214
Termen:
2023 T1
Jaloane:
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind sistemul de pensii
Ținte:
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind sistemul de pensii
Unitate Măsură:
Referință:
Obiectiv:
Descriere:
Noua lege a pensiilor va asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale și înlocuirea dispozițiilor Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la perioada de contribuție fixă de 25 ani). Orice modificare a legii care ar duce la o abatere de la proiecțiile de referință stabilite după adoptarea reformei de către guvern va trebui să fie însoțită de măsuri compensatorii care să mențină conformitatea cheltuielilor cu pensiile (ca procent din PIB) cu traiectoria de referință. Bazându-se pe asistența tehnică (jalonul 211), reforma va conține cel puțin următoarele elemente: 1) va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor trebui aleși de așa manieră încât să asigure sustenabilitatea fiscală a evoluției cheltuielilor cu pensiile și a sistemului de pensii în general, pe termen mediu spre lung (până în 2070). În plus, parametrii respectivi nu trebuie să permită creșteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor. Formula detaliată elimină a priori indicele de corecție, se bazează pe numărul de puncte obținute de fiecare beneficiar în conformitate cu principiul contributivității și aplică un mecanism de indexare a pensiilor care nu mai permite majorări ad-hoc. Formula detaliată pentru calcularea pensiilor: – stabilește, pentru pensionarii existenți și viitori, un număr de puncte bazat pe contribuțiile plătite la sistem pe durata vieții profesionale; – stabilește că vârsta legală de pensionare este de 65 de ani, atât pentru bărbați, cât și, începând cu 1 ianuarie 2035, pentru femei; – stabilește o perioadă minimă de contribuție de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați; – stabilește o perioadă completă de contribuție de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, până în 2030; – stabilește faptul că perioada minimă de contribuție, perioada completă de contribuție și vârsta legală de pensionare vor fi modificate în funcție de evoluția speranței de viață în România; – valoarea inițială a punctului de referință, la momentul intrării în vigoare a reformei, se va stabili la maximum 81 de lei. Într-o perioadă de tranziție, pensionarilor în cazul cărora noua formulă ar duce la o pensie care teoretic este mai mică (în raport cu perioada imediat anterioară intrării în vigoare a reformei) le vor fi înghețate prestațiile de pensie (în termeni nominali) până când pensia teoretică ulterioară reformei ajunge (prin aplicarea normelor privind indexarea) la o valoare egală cu pensia nominală înghețată. 2) Legea revizuiește normele privind indexarea pensiilor. În special: – legea include un mecanism de indexare a pensiilor care nu permite majorări ad-hoc; – rata de indexare este egală cu inflația plus 50 % din creșterea reală a salariilor în anul t-1. Aceasta face obiectul unui plafon și al unui prag minim; – rata de indexare nu poate fi mai mică decât rata inflației (pragul minim); – în cazul în care rata de indexare rezultată în urma aplicării regulii depășește atât rata inflației, cât și rata de creștere a veniturilor totale ale sistemului de pensii, rata de indexare este plafonată la rata de creștere a veniturilor totale ale sistemului de pensii (plafonul); – în fiecare an, în luna iunie, Consiliul Fiscal întocmește un raport care verifică dacă normele de indexare au fost aplicate integral. În cazul oricărei abateri de la normele de indexare, raportul cuantifică impactul bugetar. Acest raport este făcut public; – În cazul în care raportul identifică abateri de la normele de indexare prevăzute de lege, guvernul este obligat prin lege să adopte măsuri compensatorii (modificări ale parametrilor sau majorări ale contribuțiilor) pentru a neutraliza impactul bugetar, în termeni de valoare actualizată netă, al oricărei majorări ad-hoc a pensiilor. În mod implicit, contribuțiile sociale vor fi majorate pentru a compensa impactul bugetar, în termeni de valoare actualizată netă, al oricărei majorări ad-hoc a pensiilor (adică orice majorare care depășește normele de indexare). 3) Legea prevede o convergență progresivă a vârstei legale de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților (care în prezent este de 65 de ani). Această convergență va începe în 2024, va continua în mod linear și se va finaliza până în 2035. 4) Legea prevede stimulente pentru ca lucrătorii să rămână încadrați în muncă o perioadă mai lungă, până la vârsta legală de pensionare și peste această vârstă, până la vârsta maximă de 70 de ani. Concret, se vor acorda puncte suplimentare pentru fiecare an de contribuție de după o contribuție de 25 de ani, astfel: 0,50 de puncte pentru fiecare an de după o contribuție de 25 de ani; 0,75 de puncte pentru fiecare an de după o contribuție de 30 de ani; un punct pentru fiecare an de după o contribuție de 35 de ani. 5) Legea revizuiește condițiile pensionării anticipate din motive de muncă în condiții „speciale” sau „deosebite”: – Reducerea maximă a vârstei standard de pensionare pentru activitățile desfășurate în condiții speciale se reduce la 10 ani, iar reducerea maximă a vârstei standard de pensionare pentru activitățile desfășurate în condiții deosebite se reduce la 7 ani. – Primele acordate pentru anii de muncă în condiții speciale de muncă se stabilesc la un număr fix de puncte, și anume 0,25 și 0,50 de puncte pentru fiecare an complet de muncă desfășurată în condiții speciale de muncă. – Lista unităților cu activități care pot beneficia de statutul de „condiții speciale” ar trebui redusă cu peste jumătate. 6) Sustenabilitatea bugetară a sistemului este susținută, de asemenea, de un „mecanism de frânare” integrat în lege. În special: – Acest mecanism prevede revizuiri periodice (la fiecare trei ani) ale cheltuielilor cu pensiile și ale evoluțiilor și proiecțiilor privind echilibrul sistemului, efectuate de Consiliul Fiscal, pe baza previziunilor Grupului de lucru privind îmbătrânirea populației. Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor transmit toate datele necesare în timp util. Acest raport este făcut public. – În cazul în care revizuirea identifică abateri de la „traiectoria de referință” stabilită de furnizorul de asistență tehnică la momentul adoptării reformei de către guvern, guvernul este obligat să adopte măsuri (modificări ale parametrilor) prin care cheltuielile cu pensiile (ca procent din PIB) să revină la traiectoria de referință. În mod implicit, contribuțiile sociale vor fi majorate pentru a compensa impactul bugetar, în termeni de valoare actualizată netă, al oricărei abateri a cheltuielilor cu pensiile.de la traiectoria de referință. – Prima revizuire va avea loc în 2027. 7) Reforma introduce dispoziții care să asigure faptul că parametrii- cheie ai sistemului sunt ajustați periodic pentru a reflecta evoluția speranței de viață. În special: – Perioada minimă de contribuție, perioada de contribuție pentru o pensie completă, vârsta legală de pensionare și toți ceilalți parametri legați de timp evoluează cu o fracțiune (50 %) din orice modificare observată a speranței de viață (la pensionare). – Atunci când devin disponibile noi proiecții ale AWG, la fiecare trei ani, Consiliul Fiscal redactează un raport în care examinează dacă parametrii sistemului de pensii au fost ajustați în conformitate cu legea și cu modificările speranței de viață la pensionare. Acest raport este făcut public. – În cazul în care raportul identifică abateri de la reguli, guvernul este obligat prin lege să ajusteze parametrii sistemului. – Prima revizuire va avea loc în 2027. 8) Reforma va duce la creșterea gradului de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei; 9) Legea va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii. 10) Pachetul poate include legi separate privind regimul general și pensiile speciale.
Observații:
Stare:
În întârziere
Achiziții:
Beneficiar:
Responsabil:
MMPS/ CNPP
Numar secvențial:
215
Termen:
2022 T4
Jaloane:
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale
Ținte:
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale
Unitate Măsură:
Referință:
Obiectiv:
Descriere:
Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. – Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate. – Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii. – Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.
Observații:

După o lungă așteptare la nivelul societății pentru o amplă dezbatere pe marginea primei reforme majore prevăzute de PNRR, Ministerul Muncii a venit cu un Proiect de Lege aprobat pe repede-înainte în ședința de guvern din 28 decembrie. Proiectul, care se află acum la Senat, nu se atinge de pensiile speciale aflate în plată și nici nu le aduce în linie cu contributivitatea pe cele viitoare. Majoritatea cerințelor din PNRR nu sunt rezolvate. În forma actuală, vorbim mai degrabă de o Lege de salvare a pensiilor speciale.

Jalonu este blocat dacă proiectul de lege nu va fi modificat în Parlament în concordanță cu prevederile din PNRR. Finalul trimestrului patru din 2022 era termenul limită pentru intrarea în vigoare a legii. Reprezintă un risc major pentru următoarea cerere de plată dar ultimul cuvânt îl vor avea oficialii de la Bruxelles.

Stare:
Blocat/în pericol
Achiziții:
Beneficiar:
Responsabil:
MMPS impreuna cu casele sectoriale de pensii si ministerele de linie