Descriere:
Noua lege a pensiilor va asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale și înlocuirea dispozițiilor Legii
nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la perioada de
contribuție fixă de 25 ani). Orice modificare a legii care ar duce la o abatere de la proiecțiile de referință stabilite după adoptarea reformei de către guvern va trebui să fie însoțită de măsuri compensatorii care să mențină conformitatea cheltuielilor cu pensiile (ca procent din PIB) cu traiectoria de referință.
Bazându-se pe asistența tehnică (jalonul 211), reforma va conține cel puțin următoarele elemente:
1) va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor trebui aleși de așa manieră încât să
asigure sustenabilitatea fiscală a evoluției cheltuielilor cu pensiile și a sistemului de pensii în general, pe termen mediu spre lung (până în 2070). În plus, parametrii respectivi nu trebuie să permită creșteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor.
Formula detaliată elimină a priori indicele de corecție, se bazează pe numărul de puncte obținute de fiecare beneficiar în
conformitate cu principiul contributivității și aplică un mecanism de indexare a pensiilor care nu mai permite majorări ad-hoc.
Formula detaliată pentru
calcularea pensiilor:
– stabilește, pentru pensionarii existenți și viitori, un număr de puncte bazat pe contribuțiile plătite la sistem pe durata vieții profesionale;
– stabilește că vârsta legală de pensionare este de 65 de ani, atât pentru bărbați, cât și, începând cu
1 ianuarie 2035, pentru femei;
– stabilește o perioadă minimă de
contribuție de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați;
– stabilește o perioadă completă de contribuție de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, până în
2030;
– stabilește faptul că perioada minimă de contribuție, perioada completă de contribuție și vârsta legală de pensionare vor fi modificate în funcție de evoluția speranței de viață în România;
– valoarea inițială a
punctului de
referință, la momentul intrării în vigoare a reformei, se va stabili la maximum 81 de lei.
Într-o perioadă de tranziție, pensionarilor în cazul cărora noua formulă ar duce la o pensie care teoretic
este mai mică (în raport cu perioada imediat anterioară intrării în vigoare a reformei) le vor fi înghețate prestațiile de pensie (în termeni nominali) până când pensia teoretică ulterioară reformei ajunge (prin aplicarea normelor privind indexarea) la o valoare egală cu pensia nominală înghețată.
2) Legea revizuiește normele privind indexarea pensiilor. În special:
– legea include un mecanism de indexare a pensiilor care nu permite majorări ad-hoc;
– rata de indexare este egală cu inflația plus 50 % din creșterea reală a salariilor în anul t-1. Aceasta face obiectul unui plafon și al unui prag minim;
– rata de indexare nu poate fi mai mică decât rata inflației (pragul minim);
– în cazul în care rata de indexare rezultată în urma aplicării regulii depășește atât rata inflației, cât și rata de creștere a veniturilor totale ale sistemului de pensii, rata de indexare este plafonată la rata de creștere a veniturilor totale ale sistemului
de pensii (plafonul);
– în fiecare an, în luna iunie, Consiliul Fiscal întocmește un raport care verifică dacă normele de indexare au fost aplicate integral. În cazul oricărei abateri de la normele de indexare, raportul cuantifică impactul bugetar. Acest raport este făcut public;
– În cazul în care raportul identifică abateri de la normele de indexare prevăzute de lege, guvernul este obligat prin lege să adopte măsuri compensatorii (modificări ale
parametrilor sau
majorări ale contribuțiilor) pentru a neutraliza impactul bugetar, în termeni de valoare actualizată netă, al oricărei majorări ad-hoc a pensiilor. În mod implicit, contribuțiile sociale vor fi majorate pentru a compensa impactul bugetar, în termeni de valoare actualizată netă, al oricărei majorări ad-hoc a pensiilor (adică orice majorare care depășește normele de indexare).
3) Legea prevede o convergență progresivă a vârstei legale de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților (care în
prezent este de 65 de ani). Această
convergență va începe în 2024, va continua în mod linear și se va finaliza până în 2035.
4) Legea prevede stimulente pentru ca lucrătorii să rămână încadrați în muncă o perioadă mai lungă, până la vârsta legală de pensionare și peste această vârstă, până la vârsta maximă de 70 de ani. Concret, se vor acorda puncte
suplimentare pentru fiecare an de contribuție de după o contribuție de 25 de ani, astfel: 0,50 de puncte pentru fiecare an de după o contribuție de
25 de ani; 0,75 de puncte pentru fiecare an de după o contribuție de 30 de ani; un punct pentru fiecare an de după o contribuție de 35 de ani.
5) Legea revizuiește condițiile pensionării anticipate din motive de muncă în condiții
„speciale” sau
„deosebite”:
– Reducerea maximă a vârstei standard de pensionare pentru activitățile desfășurate în condiții speciale se reduce la 10 ani, iar reducerea maximă a vârstei standard de pensionare pentru activitățile
desfășurate în condiții deosebite se reduce la 7 ani.
– Primele acordate pentru anii de muncă în condiții speciale de muncă se stabilesc la un număr fix de puncte, și anume 0,25 și 0,50 de puncte pentru fiecare an complet de muncă desfășurată în condiții speciale de muncă.
– Lista unităților cu activități care pot beneficia de statutul de „condiții speciale” ar trebui redusă cu peste jumătate.
6) Sustenabilitatea bugetară a sistemului este susținută, de asemenea, de un „mecanism de
frânare” integrat în lege.
În special:
– Acest mecanism prevede revizuiri periodice (la fiecare trei ani) ale
cheltuielilor cu
pensiile și ale
evoluțiilor și proiecțiilor privind echilibrul sistemului, efectuate de Consiliul Fiscal, pe baza previziunilor Grupului de lucru privind îmbătrânirea populației.
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor transmit toate datele necesare în timp util. Acest raport este făcut public.
– În cazul în care revizuirea identifică abateri de la „traiectoria de referință” stabilită de furnizorul de asistență tehnică la momentul adoptării reformei de către guvern, guvernul este obligat să adopte măsuri (modificări ale parametrilor) prin care cheltuielile cu pensiile (ca procent din PIB) să revină la traiectoria de referință. În mod implicit, contribuțiile sociale vor fi majorate pentru a compensa impactul bugetar, în termeni de valoare actualizată netă, al oricărei abateri a cheltuielilor
cu pensiile.de la traiectoria de referință.
– Prima revizuire va avea loc în 2027.
7) Reforma introduce dispoziții care să asigure faptul că parametrii- cheie ai sistemului sunt ajustați periodic pentru a reflecta evoluția speranței de viață. În special:
– Perioada minimă de contribuție, perioada de contribuție pentru o pensie completă, vârsta legală de pensionare și toți ceilalți parametri
legați de timp evoluează cu o fracțiune (50 %) din orice modificare observată a speranței de viață (la
pensionare). – Atunci când devin disponibile noi proiecții ale AWG, la fiecare trei ani, Consiliul Fiscal redactează un raport în care examinează dacă parametrii sistemului de pensii au fost ajustați în conformitate cu legea și cu modificările speranței de viață la pensionare. Acest raport este făcut public.
– În cazul în care raportul identifică abateri de la reguli, guvernul este obligat prin lege să ajusteze parametrii sistemului.
– Prima revizuire va avea loc în 2027.
8) Reforma va duce la creșterea gradului de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei;
9) Legea va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii.
10) Pachetul poate include legi separate privind regimul general și pensiile speciale.