Piloni 2

450

2021 T4

Raport de audit care confirmă funcționalităț ile sistemului de registre

Raport de audit care confirmă funcționalităț ile sistemului de registre

Un sistem de registre pentru monitorizarea punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență va deveni operațional înainte de prima cerere de plată (cu excepția prefinanțării). Sistemul va include cel puțin următoarele funcționalități: (a) colectarea de date și monitorizarea îndeplinirii jaloanelor și a țintelor; (b) colectarea, stocarea și asigurarea accesului la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iii) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.

MIPE și STS au dezvoltat sistemul informatic. Au început testele în data de 27 decembrie 2021. Deocamdată jalonul nu poate fi considerat închis până când Autoritatea de Audit nu auditează sistemul informatic, conform cu Regulamentul European. De altfel, prima cerere de plată, va fi condiționată, pe lângă toate celelalte obligații, de funcționalitatea acestui sistem informatic.

Îndeplinit

MIPE

451

2021 T4

Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului privind mecanismul financiar, de implementare, de control și de audit, inclusiv un mandat clar pentru cele trei instituții.

Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului privind mecanismul financiar, de implementare, de control și de audit, inclusiv un mandat clar pentru cele trei instituții.

Intrarea în vigoare a unei ordonanțe a guvernului de adoptare a cadrului instituțional pentru planul național de redresare și reziliență și a activităților desfășurate de instituțiile componente care încredințează MIPE competența și mandatul de a exercita toate sarcinile de monitorizare, verificare, control și recuperare, de elaborare și de semnare a cererilor de plată transmise Comisiei Europene, a declarației de gestiune și a rezumatului auditului. Același cadru va încredința, de asemenea, Ministerului Finanțelor competența pentru sarcinile legate de semnarea acordului de împrumut și a acordului de finanțare împreună cu MIPE și, de asemenea, va specifica activitățile pe care autoritatea de audit le va desfășura în cadrul mandatului său pentru planul național de redresare și reziliență.

Jalon îndeplinit ulterior termenului din PNRR *** Analiza noastră: Acest jalon se referă la mecanismul instituțional – financiar al PNRR. Modul în care PNRR este urmărit și implementat reprezintă în sine un capitol din PNRR, cerut ca atare de regulament. Acest lucru încă nu s-a înțeles în cadrul guvernului României, de unde diverse idei / dispute în noua coaliție de guvernare despre cum să smulgă bucăți din PNRR ca să fie implementate de altcineva. Câteva lucruri au fost urmărite de către Comisie în timpul negocierilor: o răspundere clară a unei instituții, un lanț ierarhic clar, folosirea pentru PNRR a mecanismelor instituționale de audit al fondurilor europene de coeziune. Puțin background: în România avem un sistem național de investiții publice din bani de la buget – instituțiile fac investiții și ele sunt auditate de către Curtea de Conturi. Pentru fondurile europene am creat un sistem paralel, cu Autorități de Management (subordonate MIPE și altele Ministerului Dezvoltării și Lucrărilor Publice), iar auditul este făcut de Autoritatea de Audit. Dat fiind că banii din PNRR merg în bugetele instituțiilor pentru investiții, am testat cu Comisia Europeană posibilitatea de a merge pe circuitul obișnuit al fondurilor naționale bugetare. Această posibilitate a fost vehement respinsă de către Comisie, care a dorit implicarea Autorității de Audit. Mecanismul de Control și Implementare al PNRR este agreat cu Comisia în cadrul PNRR și prevede pe scurt următoarea logică: A. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este ministerul coordonator și deasupra sa se află doar primul ministru, în cadrul unui comitet de coordonare la nivel de miniștri, prezidat de premier, cu ministrul de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – vicepreședinte. B. Ministerele care asumă reforme și investiții primesc acorduri de delegare din partea Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Responsabilitatea este a lor, dar cu un control de oportunitate și calendar din partea Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. C. Banii sunt audiați de către Autoritatea de Audit, celelalte funcții de control revin Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Așa am asigurat cerința Comisiei de a exista un control ierarhic și o răspundere clare. Am auzit declarații ale premierului Nicolae Ciucă despre o posibilă Agenție dedicată monitorizării PNRR la guvern. Nu au fost date alte detalii publice. O asemenea agenție ar afecta în mod evident rolul de coordonare al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și presupune o schimbare a mecanismului de implementare, deci a PNRR. În al doilea rând, PSD a propus introducerea ”autorităților locale” în mecanismul de implementare. PSD a vorbit în mod special vag despre autorități locale. Autoritățile locale sunt marii beneficiari ai fondurilor PNRR. Ele vor lua bani din Fondul Renovării, din Educație, din Sănătate, etc. Suntem și singura țară care are o componentă care este cheltuită direct de către autoritățile locale – Fondul UAT, introdus la inițiativa noastră în PNRR. Ce dorea de fapt PSD era să transfere banii de la ministere la ADR (Agenții de Dezvoltare Regionale): Ideea are un lobby puternic de la fostul ministru Marcel Boloș, care a reușit să convingă PSD după ce nu a reușit să convingă PNL. Fiind director de ADR și consilier onorific la guvern, Boloș este într-un evident conflict de interese (încă unul). Cum banii din PNRR urmează reformele, transferul unor componente întregi de la ministere la ADR-uri presupunea de facto o decuplare a banilor de reforme, lucru pe care Comisia Europeană nu l-ar fi acceptat. De altfel, ADR-urile devin din acest an Autorități de Management pentru programele operaționale regionale și au deja o sarcină enormă de pregătire (pe care nu toate cele 8 vor fi capabile să o ducă la finalizare – a le da noi sarcini devine foarte riscant). De fapt, PSD sub aparentă grijă față de autoritățile locale (marii beneficiari de fapt ai PNRR) dorea să mute banii la Consiliile Județene (care controlează ADR-urile) și să rupă legătura cu reformele – țintele PNRR fiind naționale o astfel de descentralizare aruncă în aer mecanismele de urmărire a performanțelor. Propunerea inițială scrisă de Marcel Boloș și propusă de Marcel Ciolacu în coaliție ca fiind poziția PSD lua pur și simplu mai mult de jumătate din banii PNRR și îi muta la baronii locali. În urma discuțiilor din coaliție și a semnalelor discrete că asta înseamnă blocarea PNRR, au ajuns la o variantă mult diluată. ADR-urile urmează a fi implementatori (un fel de OI-uri dacă am compara cu banii din coeziune) doar pentru componentele Sănătare, Educație și Social. Deși întreaga schemă a fost prezentată ca ajutor pentru autoritățile locale, de facto e fix invers: primăriile care au școli, spitale și centre sociale în subordine, în loc să fie direct beneficiari vor trebui să treacă pe la ADR. De remarcat că miniștrii UDMR care gestionează bani din PNRR nu au cedat nimic la ADR-uri și nici cei mai mulți miniștri PNL, doar Ministerul Educației pierzând atribuții, restul vin de la ministerele PSD.După ce a făcut ADR-urile implementator doar ca să complice schema de funcționare, apare o nouă problemă: pe ce bani? Banii de asistență tehnică din PNRR sunt foarte puțini (1% comparativ cu 7% la fondurile europene clasice). Este ceea ce PSD numește în mod calomnios ”consultanță”. De fapt, bani ceruți pentru funcționarea unora dintre instituțiile implicate. Cum PNRR înseamnă bani la buget, Comisia a respins cele mai multe cereri de asistență tehnică, considerând că pentru asta sunt plătite instituțiile de la buget oricum. Au acceptat doar în cazuri excepționale, acolo unde nu există expertiză (de pildă, pentru dezvoltare cloud sau gestionarea construcției de spitale). După ce s-au băgat în schemă prin lobby-ul Boloș – Ciolacu, ADR-urile cer acum bani de asistență tehnică din PNRR. Cu alte cuvinte, șeful de ADR Marcel Boloș vrea să angajeze oameni și să îi plătească din PNRR ca să facă treaba pe care el pretinde că doar ADR-urile o pot face. În mod evident, ADR-urile nu pot fi plătite din PNRR, nu există un fond de asistență tehnică general, există doar fonduri deja negociate și acceptate ca excepționale de către Comisie (iar ADR-urile nu pot pretinde că nu au expertiză în gestionarea de fonduri, pentru că doar asta fac). Dacă am fi cinici, am putea să urăm ADR-urilor deja copleșite de sarcina de a deveni AM-uri pentru programele regionale să se descurce cu ”cadoul” adus de Boloș – Ciolacu. Oricum, Comisia trebuie să își dea acordul și pe introducerea ADR-urilor ca implementatori. Dat fiind că responsabilitatea rămâne în continuare a ministerelor, considerăm că Comisia poate accepta compromisul final (dar nu va aproba bani de asistență tehnică la ADR-uri). O altă posibilă problemă poate fi entitatea care aplică sancțiuni. Spre deosebire de fondurile de coeziune unde există conceptul de corecții financiare (x% din valoarea proiectului cu probleme), la PNRR nu se finanțează dinspre Comisie proiectele, ci reformele/investițiile. Deci nu putem lucra cu corecții per proiect, ci cu sancțiuni contravenționale, prevăzute de legislația națională. Cine aplică sancțiuni în cazul în care se întâmplă fraude sau achiziții cu probleme? În mecanismul de implementare a PNRR, inclus în PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era cel care aplică sancțiuni (pentru că Autoritatea de Audit nu are în atribuții legale proprii, iar Curtea de Conturi nu e prinsă în PNRR, deoarece Comisia a insistat pentru Autoritatea de Audit). Acest rol revenea către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în forma de OUG pusă în dezbatere publică. Ulterior, prevederea a fost scoasă în ședința de guvern. Ce se întâmplă în acest caz? Ori este introdusă și Curtea de Conturi în mecanismul de implementare – dar asta este o modificare semnificativă și ar trebui un acord prealabil al Comisiei. Ori rămânem pe o interpretare că textul actual e suficient pentru ca MIPE să controleze achizițiile. Însă această interpretare nu rezolvă problema sancțiunilor, MIPE neavând alt text legal prin care să poată da sancțiuni. În acest moment, nu avem un sistem care se închide audit – constatare – sancționare. Problema poate fi rezolvată în Parlament, dacă se adaugă articolul eliminat în guvern. Date fiind schimbările politice ale mecanismului de implementare, în afara cadrului deja negociat, considerăm jalonul în pericol (roșu).

Îndeplinit

MIPE si MFP