Piloni 2

65

2022 T2

Jalon îndeplinit ulterior termenului din PNRR

***

La data de 15 aprilie, Ministerul Transporturilora a pus în consultare publică Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia iar pe 25 mai strategia a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern.
Proiectul de strategie al MT nu adresează suficient unele aspecte menționate în angajamentele asumate prin PNRR. De exemplu:
Adaptarea legislației rutiere pentru a răspunde mai bine încălcărilor care generează decese și răniri graveAutoritatea Rutieră va realiza până la sfârșitul lui 2024 un audit al nivelului de siguranță al segmentelor de drumuri. Este de așteptat ca abia după 2024 să se pună problema îmbunătățirii infrastructurii.Conține doar referiri la nevoia de dezvoltare a unui sistem de transport inteligent, nu și o viziune a felului în care va fi realizat acest lucru.Având în vedere că Strategia elaborată de MT pare a fi mai degrabă un document formal, menit doar să bifeze obligația Guvernului de a adopta o strategie în domeniul siguranței rutiere în intervalul prevăzut de PNRR, există o fereastră de oportunitate pentru a încerca punerea în discuție la nivel național a unei strategii cu măsuri reale, inteligente, menite să reducă substanțial numărul de victime și să crească siguranța infrastructurii.
În acest sens, propunerea noastră pentru a asigura validarea Jalonului în analiza Comisiei vizează adăugarea următoarelor elemente:
Legislație rutierăStrategie distinctă a MAI/Politiei Române/Poliției Rutiere în vederea identificării, monitorizării, descurajării și sancționării comportamentelor din trafic care stau la baza accidentelor rutiere grave, atât în rândul șoferilor (pe categorii de automobile/motociclete/mopede/biciclete), cât și în rândul pietonilor. Singurul focus al Poliției Rutiere este în practică depășirea vitezei regulamentare.Prin această strategie, Poliția Rutieră trebuie să își asume la rândul său ținte clare de reducere a numărului de victime.
Reflectarea acestor cauze în legislația rutieră, prin adaugarea de contravenții și infracțiuni care să reducă în trafic comportamentele care duc la accidente cu morți și răniți grav.Coerență în adoptarea de politici publice în domeniu, pentru a evita situații precum cea recentă în care OUG-ul guvernului, care introducea astfel de contravenții și infracțiuni în Codul Rutier, este în curs de ”neutralizare” de către coaliția de guvernare în timpul procesului legislative (PL-x 163/2002). Măsurile preconizate de Guvern nici măcar nu au fost susținute politic în Parliament la nivel de ministru sau secretar de stat.
Infrastructură rutieră
Introducerea unor echipamente inteligente de monitorizare a conformării la legislația rutieră. Putem propune nu doar radare, ci ansambluri de radare care calculează viteza medie de deplasare între două puncte de pe drum.În practică, majoritatea punctelor fixe sau mobile de radar clasic sunt semnalizate prin aplicații larg răspândite (ex. Waze), ceea ce le reduce semnificativ eficiența.
Radarele care calculează viteza medie sunt imune la acest tip de semnalizare.
Introducerea unor timpi maximi în care administratorii drumurilor (CNAIR, UAT-uri) trebuie să intervină pentru remedierea unor deficiențe care afectează gradul de siguranță al unui sector de drum.Măsuri pentru limitarea intervalelor de timp în care se intervine în infrastructura rutieră pentru corectarea unor deficiențe care afectează siguranța traficului (denivelări, surpări, deteriorări ale elementelor pasive de siguranță).În practică, administratorul drumului preferă să monteze semne de circulație care introduc cu anii restricții de viteză pe anumite segmente de drum deteriorate, ca unică măsură până când lucrările necesare sunt introduse în planurile de investiții și efectuate în teren.
Un astfel de exemplu se află pe autostrada A2, unde pragurile de acces peste unele poduri au semnalizare de denivelări și restricții de viteză de peste 4 ani.
Măsura vizează și deținătorii de utilități (gaz, apă, energie electrică sau termică, telecom) care intervin în mediul urban și ale căror lucrări trenează adesea nejustificat de mult, afectând capacitatea de transport și gradul de siguranță al unor segmente critice de infrastructură.
III. Asigurări
Corelarea asigurărilor obligatorii ale autovehiculelor cu particularitățile socio- demografice ale deținătorilor/conducătorilor, conform statisticilor existente la nivelul Poliției Rutiere.Poliția Rutieră operează o bază de date în care colectează și grupează toate caracteristicile accidentelor de circulație:
a) date despre accident: mecanismul de producere, ora prezentării ambulanței, localitatea, codul poștal, cauza concurentă, alți vinovați, seria și numărul fișei statistice;b) date despre drum: nume drum (strada), caracteristică drum, configurația caracteristicii drumului, reper fix, distanta reper (m), restricții de circulație, intersecție cu drumul, categorie bandă;c) date despre vehiculele implicate: utilizarea vehiculului, marca, tipul, anul fabricației, serie caroserie, înregistrat (da/nu), numărul înregistrare, țara de înregistrare, culoarea, rulajul, inspecția tehnică periodică (da/nu), defecțiuni tehnice, tip proprietar, numele, prenumele deținătorului, asigurare RC (da/nu), numărul de locuri, numărul ocupanților, substanțe speciale;d) date despre participanții la trafic: adresa, profesia, poziție, acțiune, categoria permisului, anul eliberării permisului, starea permisului, situația permisului, atestat profesional (da/nu), ore conducere neîntreruptă, scopul călătoriei, lungimea călătoriei, valoarea alcoolemiei, articolul de lege.Procesarea datelor statistice rezultate din această bază de date ar trebui să poată fi folosită de către asigurători pentru stabilirea prețurilor RCA nu doar în funcție de caracteristicile mașinilor asigurate, ci și în funcție de riscul individual (sex, vârstă, ocupație, vechime a permisiului de conducere, categorii de vehicule pentru care este deținut permis, etc.).
De altfel, procesarea – fie și anonimizată – a datelor din această bază are caracter de secret de serviciu, astfel încât se ridică întrebarea pe ce se bazează politicile publice din domeniu.ConcluzieUn exemplu de implementare de mântuială a unor reforme de care avem mare nevoie. În țara UE cu cea mai mare mortalitate pe șosele, guvernul face o strategie ca o spoială, să nu cumva să introducă măsuri reale de descurajare a șofatului agresiv.Vom nota acest jalon ca fiind “în întârziere” pentru că este foarte posibil ca, așa cum a fost și în cazul jalonului 69, Comisia să solicite guvernului să revină cu mai multă “atenție” la atingerea unora dintre cerințele din descrierea jalonului. Nu considerăm însă că acest jalon reprezintă un pericol pentru PNRR – este posibil ca acest jalon să fie și acceptat în forma actuală, totul ține de interpretarea cerințelor din “caietul de sarcini” al PNRR.

Adoptarea strategiei prin
Hotărâre de Guvern (legislație secundară) și implementării

Adoptarea strategiei prin
Hotărâre de Guvern (legislație secundară) și implementării

Strategia Națională de Siguranță Rutieră pentru perioada 2021-2030 va implementa normele și liniile directoare ale UE astfel cum sunt prezentate în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 și în „viziunea zero”, care vizează reducerea până în 2050 a deceselor în accidente rutiere până aproape de zero. Ca obiectiv intermediar, România își asumă obiectivul UE de reducere a numărului de victime
(răniți sau decedați) cu 50 % față de nivelul de referință din 2019 până în
2030.
Strategia se va adresa în mod integrat și multidisciplinar tuturor actorilor implicați în asigurarea siguranței rutiere și va include:
– punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii;
– reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a unor elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili;
– reducerea punctelor negre/hotspoturi atât în mediile urbane, cât și în cele interurbane, inclusiv un plan specific de investiții pentru a reduce cu 129 numărul de puncte negre/hotspoturi până în T2-2026, comparativ cu cele 267 de puncte negre/hotspoturi inițiale din 2021;
– eliminarea treptată din registrul național a vehiculelor vechi/deficitare, intensificarea inspecțiilor și a controalelor în materie de siguranță;
– educație și formare, campanii de
informare;
– integrarea sistemului legislativ și reforma sistemelor de transport inteligente (STI).
Guvernul României va aproba un document strategic pentru sistemele de transport inteligente (STI). Strategia STI se va dezvolta în corelare cu politicile de transport intermodal pentru a servi nevoilor de
operare eficientă în nodurile multimodale.
Entitatea responsabilă cu monitorizarea implementării Strategiei de siguranță rutieră și indicatorii-cheie de performanță vor fi clar definiți și operaționali.

MTI/CNAIR/UAT/MLPDA/MMAP