Piloni

259

2021 T4

Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României. a) Criteriile de selecție pentru asigurarea conformității cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea unei evaluări a sustenabilității și a unei liste de excludere. b) Criterii pentru asigurarea conformității instrumentului financiar cu Nota de orientare a Comisiei din 22 ianuarie 2021 [SWD(2021) 12 final] referitoare la instrumentele financiare. c) Având în vedere că instrumentul propus este implementat ca o contribuție la InvestEU, îndeplinirea obiectivelor de la literele (a) și (b) menționate mai sus va fi asigurată prin aplicarea dispozițiilor InvestEU și a politicii de creditare și a criteriilor de excludere ale partenerului de implementare selectat. În acordul de garantare dintre Comisia Europeană și Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) se vor specifica excluderile suplimentare necesare pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Instrumentul financiar ia forma unei garanții de portofoliu, pusă în aplicare de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), și furnizează finanțare și investiții pentru eficiența energetică și energia din surse regenerabile în sectorul rezidențial și al clădirilor pentru IMM-uri cu (până la 249 de angajați), societăți cu până la 500 de angajați și persoane fizice („beneficiari”). Se preconizează că cel puțin 100 de beneficiari vor primi sprijin în cadrul instrumentului. Structura instrumentului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale instrumentului financiar, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026.

Jalon îndeplinit ulterior termenului din PNRR *** PNRR presupune o infuzie masivă de capital în economia românească la nivelul a 1,25 mld euro. Instrumentele financiare care vor fi create sunt: > Garanţia de portofoliu pentru Rezilienţă – (300 milioane euro) – îmbunătăţirea accesului la finanţare şi revitalizarea canalelor de împrumut blocate în timpul şi după criza COVID-19> Garanția de portofoliu pentru Acțiune climatică – (200 mil euro) – pentru IMM-uri și întreprinderi cu până la 500 de angajați, pentru investiții în îmbunătățirea eficienței energetice în întreprinderi > Fond de fonduri de capital de risc pentru redresare (400 mil euro), pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie (mid-caps)> Fond de Fonduri, pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii – va avea 300 milioane de euro și va oferi sprijin întreprinderilor mari dar și entităților publice pentru investiții care contribuie la economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și investiții în digitalizare și în active fixe> Instrumentul financiar pentru investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor – 50 milioane euro, se va aplica sub forma unei garanții de portofoliu (realizat prin BERD, cele anterioare sunt realizate prin BEI / FEI). România nu are din păcate o instituție națională acreditată pentru a gestiona instrumentele financiare cu fonduri europene. Pentru a rezolva problema sistemică, am inclus în PNRR crearea Băncii Naționale de Dezvoltare (vezi jalon 209). În acest context, am inițiat acorduri cu Banca Europeană de Investiții (BEI), Fondul European de Investiții (FEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Această componentă din PNRR a fost rapid închisă cu Comisia Europeană încă din primăvara lui 2021. La 31 decembrie 2021 trebuiau ca acordurile să fie finalizate tripartit între Guvernul României, Comisia Europeană și aceste instituții financiare europene. Guvernul României a raportat că a făcut tot ce depinde de el și că nu i se datorează întârzierea. Guvernul României are dreptate. Există și o dispută între serviciile financiare ale Comisiei și BEI/FEI în legătură cu aplicarea standardelor de mediu pentru banii gestionați de FEI și BEI. Comisia spune că aceste instituții trebuie să raporteze criteriul “Do no significant harm” (DNSH) conform Regulamentului PNRR, în timp ce FEI/BEI consideră că au propriile metode de raportare de mediu similare DNSH și certificate de Comisia Europeană. Această dispută este ridicolă pe fond, și guvernul României ar trebui să ridice problema la nivel politic de președinte/vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene (cum am ridicat în timpul mandatului nostru de câte ori a fost nevoie în negocierea PNRR). România nu este singura țară care se confruntă cu această problemă, guvernele Italiei și Greciei au inclus de asemenea în planurile lor instrumente financiare prin băncile europene și acolo întârzierea este mai gravă pentru că implementarea a început mai devreme. În orice caz, Comisia nu va bloca finanțarea din PNRR pentru neîndeplinirea acestor jaloane pentru că problema este la nivelul relației dintre ea și BEI/FEI.

Îndeplinit

MIPE

260

2023 T2

Procentaj (%)

0

50

Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 50 % din cuantumul total al investiției avute în vedere, în conformitate cu cerințele specificate la jalonul 259, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.

Îndeplinit

MIPE

261

2024 T2

Procentaj (%)

50

100

Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al investiției avute în vedere, în conformitate cu cerințele specificate la jalonul 259, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.

În derulare/implementare

MIPE