Piloni

211

2021 T4

Contracte semnate

Semnarea contractului de asistență tehnică cu entitatea selectată în vederea pregătirii analizei și a propunerilor de reformă a sistemului de pensii – regimul general și regimurile speciale – în conformitate cu principiile consacrate în planul național de redresare și reziliență. Noua legislație: – va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul privind totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile exprimat ca procent din PIB (9,4 % din PIB pe termen lung, adică în perioada 2022­2070). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri ad­hoc ale nivelurilor pensiilor; – va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc; – va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035; – va introduce stimulente pentru amânarea pensionării; – va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității; – va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul; – va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei; – va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii. Asistența tehnică include o evaluare a impactului diferitelor opțiuni de reformă propuse (proiecții pe termen lung). Furnizorul de asistență tehnică va sprijini redactarea documentului de reformă a sistemului de pensii.

Analiza noastră: În timpul negocierilor PNRR, Ministerul Muncii a insistat că are nevoie de asistență tehnică pentru elaborarea legislației pensiilor și pentru legislația salarizării bugetare. Prezența problematicii pensiilor în PNRR a fost expres cerută de către Comisia Europeană, din cauza modului în care deficitele de la pensii atârnă asupra finanțelor publice. Anvelopa generală de 9,4% maximă pentru pensii este mai mult decât a cheltuit România vreodată cu pensiile, inclusiv de câte ori am avut guverne PSD. De fapt, dacă ne raportăm la veniturile statului (pentru că de acolo plătim pensiile), România cheltuie 25% din ele pe pensii, mai mult decât media europeană de 24%.Propaganda PSD pe acest subiect este una mincinoasă (vedeți și secțiunea Fake News din site) pentru că citează o medie UE pensii/PIB care nu ține cont de diferența mare de încasări la buget între statele din est și cele din vest. Niciun stat din estul Europei nu cheltuie mai mult de 9.4% din PIB pe pensii. Negocierea pe care am obținut-o la 9,4% permite deci creșteri rezonabile și predictibile de pensii și a fost un succes, pentru că propunerea Comisiei era mult mai joasă. Nu am închis acest capitol de negociere tocmai pentru că nu am acceptat acele propuneri și Comisia și-a flexibilizat poziția. Asta pentru că acel guvern avea pârghii de negociere și credibilitate la nivel european. Ceea ce PSD nu are. Dar dacă PSD dorește o altă anvelopă, oricând ministrul Muncii și vicepremierul PSD pot cere redeschiderea acestui punct de negociere. Le-am transmis public că ar trebui să facă asta sau să înceteze cu aceste atacuri. Insistența Ministerului Muncii de a cere asistență tehnică nu a fost musai împărtășită de noi la acel moment, dar și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Comisia au acceptat pentru a da la o parte problema lipsei de expertiză ca argument. Ministerul Muncii a lansat licitația și a pus condiții deosebit de restrictive. La licitația pentru elaborarea legislației salarizării nu s-a prezentat niciun ofertant. La licitația pentru elaborarea legislației pensiilor s-a prezentat o singură firmă, care apoi a fost descalificată, din motive care pot fi imputabile mai degrabă Ministerului. Considerăm că Ministerul Muncii a dat dovadă de rea-credință în acest proces. Ulterior, Ministerul a propus guvernului un memorandum prin care să invite Banca Mondială să ofere această asistență tehnică. Nu e clar dacă va fi un contract nou sau se va utiliza un acord deja existent cu Banca, care acordă asistență pentru Ministerul de Finanțe (contract fără legătură cu PNRR, prin care Ministerul de Finanțe ar trebui să capete expertiza de a evalua impactul pensiilor asupra bugetului). Se caută metode complicate de a rezolva o problemă altfel creată doar de către Ministerul Muncii. În altă ordine de idei, o variantă decentă ar fi fost ca Ministerul Muncii, prin noua conducere, să afirme că se pricepe să facă singur legea pensiilor (pentru cealaltă lege nu avem jalon). Astfel, Ministerul putea declara închis jalonul nu prin contractarea asistenței ci prin manifestarea intenției de a lucra singur. Comisia a acceptat oricum cu greu prezența acestei asistențe tehnice, considerăm că ar fi fost bucuroasă să accepte această variantă. Considerăm jalonul închis plecând de la ideea că varianta cu Banca Mondială va fi acceptată de Comisie.

Îndeplinit

MMPS/ CNPP

212

2021 T4

Dispoziție din ordinul comun al miniștrilor care indică intrarea în vigoare a ordinului comun al miniștrilor

Comitetul de monitorizare va fi instituit prin ordin comun al miniștrilor (Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii) și va fi format din experți din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, al Casei Naționale a Pensiilor Publice, al Ministerului Finanțelor Publice. De asemenea, vor fi invitați să participe experți din cadrul Consiliului Fiscal. Comitetul va colabora îndeaproape cu furnizorul de asistență tehnică.

Îndeplinit

MMPS/ CNPP

213

2022 T1

Dispoziție din cadrul de reglementare care indică intrarea în vigoare a legii

Noul cadru legislativ: – va asigura sustenabilitatea fiscală a pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în conformitate cu dispozițiile Strategiei fiscal-bugetare; – va digitaliza funcțîonarea sistemului de pensii private – va diversifica investițiile din pilonul II de pensii. În ceea ce privește investițiile din pilonul II de pensii, guvernul: – va analiza posibilitatea de a flexibiliza regimul de reglementare aplicabil investițiilor din fondurile de pensii private prin reducerea restricțiilor cantitative în materie de investiții și reducerea restricțiilor bugetare legate de risc aplicabile fondurilor de pensii private; – va apăra independența administratorilor de pensii în ceea ce privește definirea propriilor lor strategii de investiții; – va reglementa viitoarele ajustări ale regimului de investiții ale fondurilor de pensii private care contribuie la un cadru flexibil ce îi încurajează pe administratorii de pensii să își diversifice în mod corespunzător portofoliile pentru a obține un randament al investițiilor ajustat la risc echitabil; – va spori accesul întreprinderilor la piața de capital, pentru a facilita cotarea noilor emitenți și a utiliza într-o mai mare măsură sursele private de finanțare, inclusiv activele fondurilor de pensii. Acest lucru ar conduce la un ecosistem de investiții mai bun pentru administratorii de pensii și la oportunități sporite pentru o diversificare adecvată a portofoliilor fondurilor de pensii.

Unul dintre cele mai complexe jaloane, împărțit între Ministerul Muncii și ASF. Componenta de majorare a contribuției la pilonul II a fost îndeplinită prin Ordonanță de Urgență care majorează contribuția virată la pensia privată Pilon II, de la 3,75% la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024. ASF a emis o serie de norme pentru îndeplinirea cerințelor jalonului privind digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii (Norma nr. 2/2021 pentru modificarea și completarea Normei nr. 11/2011[7] privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private).
Evident, aici este o șmecherie a Ministerului de Finanțe – mărim contribuția pentru Pilonul II, dar în loc să o mărim cu câte puțin, treptat, ca să fie un proces credibil, o mărim direct cu 1% (ceea ce e mult), dar abia din 2024. Cu alte cuvinte, ministrul PSD al Finanțelor decide că Ministrul PNL al Finanțelor (conform protocolului coaliției) va da banii în 2024. Pentru actorii din piață mișcarea nu este credibilă. E îndeplinit jalonul? Formal da. Dar e mai degrabă exemplu de proastă practică și guvernare prin poante

Îndeplinit

ASF/MMPS

214

2023 T1

Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind sistemul de pensii

Noua lege a pensiilor va asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale și înlocuirea dispozițiilor Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la perioada de contribuție fixă de 25 ani). Eventualele modificări în cursul procesului legislativ ar trebui să respecte obiectivul privind stabilitatea cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB, prin includerea, atunci când este necesar, a unor modificări ale parametrilor cu rol de compensare. Bazându-se pe asistența tehnică (jalonul 211), reforma va conține cel puțin următoarele elemente: – va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul urmărit în ceea ce privește nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB (9,4 % din PIB). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri ad­hoc ale nivelurilor pensiilor; Formula detaliată elimină a priori indicele de corecție, se bazează pe numărul de puncte obținute de fiecare beneficiar în conformitate cu principiul contributivității și aplică un mecanism de indexare a pensiilor care nu mai permite majorări ad-hoc. – va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc; – va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035; – va introduce stimulente pentru amânarea pensionării; – va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității; – va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul; – va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei; – va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii. Pachetul poate include legi separate privind regimul general și pensiile speciale.

În întârziere

MMPS/ CNPP

215

2022 T4

Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale

Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. – Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate. – Pensiile speciale se calculează pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii. – Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.

După o lungă așteptare la nivelul societății pentru o amplă dezbatere pe marginea primei reforme majore prevăzute de PNRR, Ministerul Muncii a venit cu un Proiect de Lege aprobat pe repede-înainte în ședința de guvern din 28 decembrie. Proiectul, care se află acum la Senat, nu se atinge de pensiile speciale aflate în plată și nici nu le aduce în linie cu contributivitatea pe cele viitoare. Majoritatea cerințelor din PNRR nu sunt rezolvate. În forma actuală, vorbim mai degrabă de o Lege de salvare a pensiilor speciale.

Jalonu este blocat dacă proiectul de lege nu va fi modificat în Parlament în concordanță cu prevederile din PNRR. Finalul trimestrului patru din 2022 era termenul limită pentru intrarea în vigoare a legii. Reprezintă un risc major pentru următoarea cerere de plată dar ultimul cuvânt îl vor avea oficialii de la Bruxelles.

Blocat/în pericol

MMPS impreuna cu casele sectoriale de pensii si ministerele de linie