Jalon/Țintă:

Numar secvențial:
307
Termen:
2022 T2
Stadiu implementare:
Îndeplinit
Analiză stadiu implementare:
Jalon îndeplinit ulterior termenului din PNRR

***

Unul dintre criteriile de evaluare a Legii Zonelor Metropolitate adoptată pe 29 iulie în Parlament este stabilirea de criterii clare pentru definirea acestor zone. Tocmai acest lucru nu face legea și o vom considera întârziată.

Legea Zonelor Metropolitane este o extensie pentru Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitare (care au în centru doar municipiile din România). Această lege definește teritoriul metropolitan – care acoperă aproximativ 50% din teritoriul României și 70% din populația țării – și nu are la bază nicio analiză tehnică ce susține această împărțire. Legea Zonelor Metropolitane încearcă să mușamalizeze problema fragmentării teritoriale excesive, precum și nefuncționalitatea Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (ADI).

Principalele probleme ale legii Zonelor Metropolitane (ZM) adoptată în Parlament:

1. Caracterul mult prea cuprinzător: zonele Metropolitane propuse acoperă prea mult teritoriu, în jurul unor municipii care cu greu pot fi numite ca atare (expl. ZM Călăraşi). Nu toate judeţele trebuie să aibă ZM. Fără o analiză tehnică, am putea spune ca sunt 7-8 posibile zone care se pretează a fi zone metropolitane, precum București, Iași, Timișoara, Brașov sau Constanța.

Soluție: După analiza de la punctul 1 va rezulta și numărul ZM, precum și componența exactă a lor.

2. Caracterul voluntar al asocierii subminează totul din start. Este lesne de înțeles că, dacă asocierea este opţională, foarte puține primării vor ceda atribuţii și fonduri.

Soluție: După desemnarea ZM, acestea se vor înființa prin lege.

3. Reprezentarea UAT în Zona Metropolitană se efectuează cu dificultate. Fiecare UAT are un reprezentant în Adunarea Generală. Decizia se ia cu votul a cel puțin 72% din membrii adunării generale și care reprezintă cel puțin 65% populația ZM. Asta înseamnă că, de exemplu, dacă avem o ZM formată dintr-un municipiu și 10 comune, orice decizie poate fi blocată de reprezentanții a 3 comune.

Soluție: Reprezentarea în Adunarea Generală (AG) se face în funcție de cota de participare a fiecărei UAT constitutive în ZM în funcție de: populație, suprafață și putere financiară. Reprezentanții în AG sunt aleși de către consiliile locale ale localităților constitutive.

4. Gestionarea atribuțiilor fiecărei UAT din Zona Metropolitană este dificilă și nefuncțională. Fiecare UAT își mandatează ce atribuții dorește. Un UAT poate avea o atribuție, altul două total diferite etc. Cum se ia decizia? În Adunarea Generală avem de votat un proiect de colectare selectivă a deșeurilor. Reprezentantul din UAT care nu a delegat această atribuție nu are dreptul să voteze pe acest proiect? Iese un talmeș-balmeș de atribuții.

Soluție: Adăugarea sau retragerea de atribuții se face prin modificarea statutului, în urma votului unei majorități calificate din Adunarea Generală a ZM. 5. Ieșirea din Zona Metropolitană se realizează prea ușor, iar aceste lucruri generează probleme proiectelor în derulare.

Soluție: Ieșirea din Zona Metropolitană se face nu înainte de finalul anului fiscal, precum și după plata despăgubirilor aferente proiectelor în derulare și cu votul a unei majorități calificate. 6. Finanțarea Zonelor Metropolitane prin partajarea impozitului pe venit în funcție de domiciliu este greu de aplicat și de asemenea poate produce efecte greu de înțeles – “contribuabilii care își au domiciliul pe raza zonei metropolitane”: 30% în funcție de domiciliul angajaților și 70% în funcție de localitatea în care-și desfășoară activitatea firma. Spre exemplu, dacă avem un angajat ce lucrează la o companie din comună Pipera, locuiește în București, dar are domiciliu în Pitești; cum se împarte finanțarea în cele 2 cazuri: dacă există sau nu ZM Pitești, unde angajatul își are domiciliul? Sau multinaționala are sediul (domiciliul) în Europa, dar își desfășoară activitatea în localitatea București, asta înseamnă că Bucureștiul nu mai primește finanțare?

Soluție: Finanțarea se realizează în funcție de cotele de participare la ZM.

7. Gestiunea bunurilor rezultate în urma unor investiții (aparțin UAT în care bunul se găsește) poate duce la o direcționare a finanțării către interesele unei UAT. De exemplu să zicem în zona Metropolitană București-Ilfov într-o anumită configurație politică, majoritatea investițiilor ar putea merge către Voluntari.

Soluție: Bunurile rezultate în urma activității Asociațiilor aparțin tuturor UAT constitutive, conform cotelor de participare din statut.

8. Consiliul director și aparatul tehnic – create separat, par create ca niște sinecuri. Soluție: Reprezentanții consiliului director și ai aparatului tehnic provin din primăriile constitutive, iar statuarea acestui aspect se realizează prin modificarea fișelor de post care sa oglindeasca și noile atributii.

9. Nu este clar ce se întâmplă cu strategiile actuale, organizate inițial pe bază județeană. De exemplu, sistemele de gestionare a deşeurilor actuale. Dar cu atribuțiile centrale, de exemplu spitalele mari sau Metrorex.

10. Înființarea de Zone Metropolitane NU reduce disparităţile de dezvoltare în teritoriul naţional, așa cum se spune în expunerea de motive – dimpotrivă, le va adânci. Nu acesta este scopul zonelor metropolitane.
Indicatori implementare:
Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii zonelor metropolitan
Descriere:
Legea zonelor metropolitane:

va defini criteriile de delimitare a zonelor metropolitane și a competențelor în materie de politică ale acestora, și anume: mobilitatea, amenajarea teritoriului, dezvoltarea urbană, locuințele și alte servicii publice furnizate la nivel local care abordează, printre altele, problemele comunităților marginale/periferice, inclusiv așezările informale;

va institui un organism de coordonare la nivelul zonei metropolitane pentru a orienta și supraveghea punerea în aplicare a politicilor și a investițiilor în unitățile administrativ-teritoriale care aparțin zonei metropolitane, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea, amenajarea teritoriului, dezvoltarea infrastructurii verzi și accesul la locuri de muncă, la servicii de sănătate și educație, inclusiv pentru persoanele din zonele defavorizate/periferii, precum și de a asigura oportunități economice sporite pentru așezările din zonele periurbane din jurul nucleului urban;

va asigura un cadru transparent și previzibil (inclusiv criterii, metodologie) pentru constituirea bugetului fiecărei zone metropolitane, pe baza contribuțiilor din partea unităților administrative care alcătuiesc zona urbană funcțională și, atunci când este necesar, a transferurilor de la administrația centrală prin programe naționale de dezvoltare, finanțate anual de la bugetul de stat, pe baza criteriilor de performanță legate de obiectivele de politică urmărite la nivelul fiecărei zone metropolitane; va permite achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și servicii la nivelul zonei funcționale.
Responsabil:
MDLPA