Jalon/Țintă:

Numar secvențial:
253
Termen:
2021 T4
Stadiu implementare:
Îndeplinit
Analiză stadiu implementare:
Jalon îndeplinit ulterior termenului din PNRR

***

PNRR presupune o infuzie masivă de capital în economia românească la nivelul a 1,25 mld euro. Instrumentele financiare care vor fi create sunt: > Garanţia de portofoliu pentru Rezilienţă – (300 milioane euro) – îmbunătăţirea accesului la finanţare şi revitalizarea canalelor de împrumut blocate în timpul şi după criza COVID-19> Garanția de portofoliu pentru Acțiune climatică – (200 mil euro) – pentru IMM-uri și întreprinderi cu până la 500 de angajați, pentru investiții în îmbunătățirea eficienței energetice în întreprinderi > Fond de fonduri de capital de risc pentru redresare (400 mil euro), pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie (mid-caps)> Fond de Fonduri, pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii – va avea 300 milioane de euro și va oferi sprijin întreprinderilor mari dar și entităților publice pentru investiții care contribuie la economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și investiții în digitalizare și în active fixe> Instrumentul financiar pentru investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor – 50 milioane euro, se va aplica sub forma unei garanții de portofoliu (realizat prin BERD, cele anterioare sunt realizate prin BEI / FEI). România nu are din păcate o instituție națională acreditată pentru a gestiona instrumentele financiare cu fonduri europene. Pentru a rezolva problema sistemică, am inclus în PNRR crearea Băncii Naționale de Dezvoltare (vezi jalon 209). În acest context, am inițiat acorduri cu Banca Europeană de Investiții (BEI), Fondul European de Investiții (FEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Această componentă din PNRR a fost rapid închisă cu Comisia Europeană încă din primăvara lui 2021. La 31 decembrie 2021 trebuiau ca acordurile să fie finalizate tripartit între Guvernul României, Comisia Europeană și aceste instituții financiare europene. Guvernul României a raportat că a făcut tot ce depinde de el și că nu i se datorează întârzierea. Guvernul României are dreptate. Există și o dispută între serviciile financiare ale Comisiei și BEI/FEI în legătură cu aplicarea standardelor de mediu pentru banii gestionați de FEI și BEI. Comisia spune că aceste instituții trebuie să raporteze criteriul “Do no significant harm” (DNSH) conform Regulamentului PNRR, în timp ce FEI/BEI consideră că au propriile metode de raportare de mediu similare DNSH și certificate de Comisia Europeană. Această dispută este ridicolă pe fond, și guvernul României ar trebui să ridice problema la nivel politic de președinte/vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene (cum am ridicat în timpul mandatului nostru de câte ori a fost nevoie în negocierea PNRR). România nu este singura țară care se confruntă cu această problemă, guvernele Italiei și Greciei au inclus de asemenea în planurile lor instrumente financiare prin băncile europene și acolo întârzierea este mai gravă pentru că implementarea a început mai devreme. În orice caz, Comisia nu va bloca finanțarea din PNRR pentru neîndeplinirea acestor jaloane pentru că problema este la nivelul relației dintre ea și BEI/FEI.
Indicatori implementare:
Acord semnat
Descriere:
Semnarea acordului de finanțare între Fondul European de Investiții și Guvernul României și adoptarea politicii de investiții a fondului. Acesta din urmă:
– va fi adoptat de organele de conducere ale instrumentului financiar;
– va respecta Nota de orientare a Comisiei din 22 ianuarie 2021 [SWD(2021) 12 final] referitoare la instrumentele financiare.
– va include criteriile de selecție pentru asigurarea conformității cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării sustenabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu;
– va include cerința beneficiarii care obțin peste 50 % din veniturile proprii în cursul exercițiului financiar precedent din activități sau active incluse pe lista de excludere să adopte și să publice planuri privind tranziția verde.
Fondul va oferi sprijin sub formă de instrumente financiare (capitaluri proprii) IMM-urilor, întreprinderilor cu capitalizare medie, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, întreprinderilor aflate în stadii incipiente și avansate de dezvoltare, precum și proiectelor de infrastructură axate pe energia din surse regenerabile și eficiența energetică. Sprijinul va fi furnizat prin intermediul fondurilor de capital de risc și al fondurilor de infrastructură. Numărul-țintă de beneficiari este de 100.
Gestionarea fondului va fi încredințată Fondului european de investiții (FEI). Se va institui un comitet de investiții care va fi responsabil de aprobarea operațiunilor cu intermediarii, în conformitate cu propunerile administratorul fondului (FEI), pe baza nevoilor pieței și într-un mod deschis și conform cu condițiile pieței. Comisioanele de management ale FEI vor include un element de performanță.
Structura fondului va permite mobilizarea de fonduri private.
Orice venituri ale fondului sau ale instrumentelor financiare, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026.
Responsabil:
MIPE