Piloni

250

2021 T4

Jalon îndeplinit ulterior termenului din PNRR

***

PNRR presupune o infuzie masivă de capital în economia românească la nivelul a 1,25 mld euro. Instrumentele financiare care vor fi create sunt: > Garanţia de portofoliu pentru Rezilienţă – (300 milioane euro) – îmbunătăţirea accesului la finanţare şi revitalizarea canalelor de împrumut blocate în timpul şi după criza COVID-19> Garanția de portofoliu pentru Acțiune climatică – (200 mil euro) – pentru IMM-uri și întreprinderi cu până la 500 de angajați, pentru investiții în îmbunătățirea eficienței energetice în întreprinderi > Fond de fonduri de capital de risc pentru redresare (400 mil euro), pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie (mid-caps)> Fond de Fonduri, pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii – va avea 300 milioane de euro și va oferi sprijin întreprinderilor mari dar și entităților publice pentru investiții care contribuie la economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și investiții în digitalizare și în active fixe> Instrumentul financiar pentru investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor – 50 milioane euro, se va aplica sub forma unei garanții de portofoliu (realizat prin BERD, cele anterioare sunt realizate prin BEI / FEI). România nu are din păcate o instituție națională acreditată pentru a gestiona instrumentele financiare cu fonduri europene. Pentru a rezolva problema sistemică, am inclus în PNRR crearea Băncii Naționale de Dezvoltare (vezi jalon 209). În acest context, am inițiat acorduri cu Banca Europeană de Investiții (BEI), Fondul European de Investiții (FEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Această componentă din PNRR a fost rapid închisă cu Comisia Europeană încă din primăvara lui 2021. La 31 decembrie 2021 trebuiau ca acordurile să fie finalizate tripartit între Guvernul României, Comisia Europeană și aceste instituții financiare europene. Guvernul României a raportat că a făcut tot ce depinde de el și că nu i se datorează întârzierea. Guvernul României are dreptate. Există și o dispută între serviciile financiare ale Comisiei și BEI/FEI în legătură cu aplicarea standardelor de mediu pentru banii gestionați de FEI și BEI. Comisia spune că aceste instituții trebuie să raporteze criteriul “Do no significant harm” (DNSH) conform Regulamentului PNRR, în timp ce FEI/BEI consideră că au propriile metode de raportare de mediu similare DNSH și certificate de Comisia Europeană. Această dispută este ridicolă pe fond, și guvernul României ar trebui să ridice problema la nivel politic de președinte/vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene (cum am ridicat în timpul mandatului nostru de câte ori a fost nevoie în negocierea PNRR). România nu este singura țară care se confruntă cu această problemă, guvernele Italiei și Greciei au inclus de asemenea în planurile lor instrumente financiare prin băncile europene și acolo întârzierea este mai gravă pentru că implementarea a început mai devreme. În orice caz, Comisia nu va bloca finanțarea din PNRR pentru neîndeplinirea acestor jaloane pentru că problema este la nivelul relației dintre ea și BEI/FEI.

Acord semnat

Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României.
a Criteriile de selecție pentru asigurarea conformității cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea unei evaluări a sustenabilității și a unei liste de excludere.
b. Criterii pentru asigurarea conformității instrumentului financiar cu Nota de orientare a Comisiei din 22 ianuarie 2021 [SWD(2021) 12 final] referitoare la instrumentele financiare.

Având în vedere că instrumentul propus este implementat ca o contribuție la InvestEU (eventuală suplimentare a unui produs existent în cadrul compartimentului UE), îndeplinirea obiectivelor de la literele (a) și (b) menționate mai sus va fi asigurată prin aplicarea dispozițiilor InvestEU și a politicii de creditare și a criteriilor de excludere ale partenerului de implementare selectat. În acordul de garantare dintre Comisia Europeană și Fondul European de Investiții (FEI) se vor specifica excluderile suplimentare necesare pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).
Instrumentul de finanțare va lua forma unei garanții de portofoliu, implementate de FEI, și va furniza finanțare și investiții IMM-urilor cu până la 249 de angajați, întreprinderilor cu până la 500 de angajați și persoanelor fizice („beneficiarilor”) prin intermediul capitalului circulant, al liniilor de credit, al împrumuturilor pentru investiții sau al leasingului, destinate investițiilor și finanțării pentru îmbunătățirea eficienței energetice în întreprinderi și în sectorul rezidențial și al clădirilor. Se preconizează că cel puțin 250 de beneficiari vor primi sprijin în cadrul instrumentului. Scopul instrumentului va fi de a aborda provocările cu care se confruntă în prezent România în sprijinirea investițiilor în sectoarele eficienței energetice și energiei din surse regenerabile. Obiectivele specifice și ambițiile în materie de eficiență energetică ale instrumentului, precum și structura și criteriile de eligibilitate vor fi pe deplin aliniate și vor corespunde celor ale instrumentului InvestEU UE – componenta pentru UE, în curs de elaborare.
Structura instrumentului va permite mobilizarea de fonduri private.
Orice venituri ale instrumentului financiar, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026.

MIPE/ CE