Buletin de Sănătate PNRR nr. 10/iunie 2024
Investițiile avansează dar banii nu vin
pentru că nu se fac reformele
autori: Vlad Ilina, Marius Vasiliu, Cristian Ghinea
Suntem la jumătatea perioadei de implementare a PNRR. Până în prezent, România a încasat doar două Cereri de Plată și a depus 3 din cele 5 care erau prevăzute în calendarul inițial agreat cu Comisia Europeană. Cererea de Plată 1 – 2,8 miliarde de euro, în 2022, și Cererea de Plată 2 în octombrie 2023 – 2,7 miliarde de euro. La care se adaugă prefinanțarea din 2021, obținută după evaluarea pozitivă a Planului, în total 9,4 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde de euro disponibili până în 2026.
În luna aprilie a acestui an, România a semnat un nou set de Aranjamente Operaționale cu Comisia Europeană, în urma modificării PNRR de anul trecut, prin care guvernul PSD PNL a propus un nou calendar de depunere a cererilor de plată, de doar 8 față de 10 câte erau prevăzute inițial. Prin acest artificiu, dispar două dintre cererile de plată care fuseseră ratate prin comasarea celor vechi cu unele viitoare. Chiar și după acest nou program, România are șanse mici să depună la timp Cererea de Plată numărul 4, din septembrie 2024.
Guvernul PSD PNL a “renegociat” programul Cererilor de Plată din trecut pentru a se potrivi cu ritmul întârziat cu care a depus cererile de plată
Un lucru interesant de remarcat este că, în momentul în care a renegociat Aranjamentele Operaționale – practic caietul de sarcini și programul de implementare al PNRR -, guvernul PSD PNL a modificat inclusiv programul deja parcurs până acum pentru a corespunde cu ritmul în care au fost depuse în realitate Cererile de Plată. În calendarul inițial România ratase două Cereri de Plată, acum acesta a fost ajustat ca să programeze doar trei Cereri de Plată, fix la momentul la care acestea au fost depuse.
Calendarul depunerii Cererilor de Plată din PNRR – varianta inițială și varianta modificată de guvernul PSD PNL.
Cum ar fi trebuit să arate la acest moment implementarea PNRR cu respectarea calendarului inițial?
Conform calendarului negociat de USR, la finalul lunii iunie trebuia să fi depus și încasat până acum câte două Cereri de Plată în 2022 și în 2023, inclusiv Cererea de Plată 4, adică 14,9 miliarde de euro (cu tot cu prefinanțarea de 3,9 miliarde). Iar la acest moment trebuia să fi avut depusă și în evaluare Cererea de Plată 5 (alte 2,8 miliarde de euro) și în pregătire depunerea Cererii de plată 6 (2,7 miliarde).
Reamintim că din cele 5,5 miliarde de euro pe care, conform calendarului inițial, România le avea disponibile în 2023, nu am încasat niciun cent.
Cererea de Plată 3 se amână din nou
Situația devine și mai complicată pentru ultima cerere de plată depusă, cea cu numărul 3.
La sfârșitul lunii aprilie, Comisia Europeană a anunțat că amână evaluarea Cererii de plată 3 până după europarlamentare. Cererea de Plată 3 trebuia depusă în martie 2023, însă a fost depusă pe 15 decembrie, cu 9 luni de întârziere. La acel moment Guvernul a dat asigurări că toate țintele și jaloanele sunt îndeplinite. Termenul normal de evaluare a cererilor de plată, cel din regulamente, este de două luni, cu posibilitate de prelungire pentru încă una.
Comisia Europeană a jucat în echipă cu guvernul
Evaluarea ar fi trebuit, în aceste condiții, să fie finalizată cel târziu la finalul lunii martie. Pentru că o serie de jaloane atașate acestei cereri nu erau îndeplinite, Comisia a decis să amâne un răspuns oficial, în condițiile în care un răspuns negativ – adică bani tăiați sau suspendați – ar fi reprezentat un semnal negativ chiar înainte de alegerile europarlamentare. Guvernul PSD PNL a câștigat astfel timp suplimentar pentru a-și îndreptate greșelile. Dar nu a făcut-o.
Probleme cu guvernanța corporativă
Cererea de Plată numărul 3 a primit recent o nouă amânare pe termen nedefinit după ce conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost nevoită să demisioneze. Înființarea acestei agenții care avea scopul, printre altele, de o monitoriza implementarea guvernanței corporative – management profesionist, selecție transparentă pentru conduceri – la companiile de stat, este unul dintre jaloanele care nu respectau prevederile din PNRR. Comisia a constatat că nu au fost îndeplinite condițiile pentru selectarea conducerii, numită în continuare pe criterii de clientelism, ceea ce înseamnă că jalonul trebuie refăcut și abia după parcurgea întregii proceduri și selectarea unei noi conduceri poate fi luată în discuție reevaluarea Cererii de Plată.
Calendarul renegociat privind îndepinirea jaloanelor și depunerea Cererilor de Plată și stadiul real
*Termenele privind depunerea Cererilor de Plată indicate în tabel sunt cele limită până la care ar trebui depuse acestea. De asemenea, termenul de evaluare de două luni pe care îl are la dispoziție Comisia Europeană este prevăzut în regulamente și presupune că jaloanele aferente unei cereri de plată sunt îndeplinite. Prelungirile apar atunci când jaloanele nu sunt realizate conform PNRR sau Comisia nu este mulțumită de felul în care a fost îndeplinită o reformă majoră.
Semnalele venite dinspre Bruxelles nu sunt unele încurajatoare. Din contră. După ce am văzut și reacția Comisiei Europene legată de promisiunile neonorate ale lui Ciolacu referitoare la scăderea deficitului bugetar (ca să nu-i spunem direct măsluirea cifrelor raportate), pare că încrederea în buna credință a guvernului PSD PNL s-a cam risipit.
Pericolul cel mai mare pe care nimeni nu vrea să-l rostească pe culoarele Guvernului îl reprezintă blocarea/suspendarea Cererii de Plată 3. Asta ar însemna de facto o blocare a întregului PNRR.
Obiective majore din PNRR ratate sau puse în stand-by:
- reforma pensiilor – eliminarea pensiilor speciale, introducerea principiului contributivității și recalcularea tuturor pensiilor
- reforma sistemului de salarizare a bugetarilor
- reforma fiscală
- reforma guvernanței companiilor de stat
- reforma urbanismului
- digitalizarea ANAF
Investițiile din PNRR pentru 2024 avansează pe sec
Dacă în ceea ce privește reformele majore, guvernul PSD PNL fie a evitat să le facă, fie a mimat că le face, lucrurile stau mai bine în ceea ce privește investițiile. Și aici se ridică principalul pericol legat de întârzierea cu care România își îndeplinește jaloanele. Întârzierile cu Cererile de Plată afectează grav fluxul de lichidități necesar finanțării proiectelor. După cum aminteam mai sus, suntem la jumătatea perioadei de implementare a PNRR, avem proiectele mari demarate, investiții de peste 20 de miliarde de euro, dar doar 9,4 miliarde încasate. Astfel, în timp ce proiectele de investiții avansează, chiar dacă cu mici depășiri ale termenelor, banii nu vin în același ritm pentru a le finanța. Iar dacă situația va continua în același ritm, la un moment dat motorul financiar al PNRR se va gripa. Iar România nu are, în acest moment, resurse bugetare să acopere, chiar și pentru o perioadă, lipsa la timp a miliardelor de euro din PNRR.
Stadiul principalelor investiții prevăzute în PNRR pentru anul 2024
Cum evaluăm stadiul jaloanelor în raport și pe MonitorPNRR.ro
• |
• |
• |
• |
|
Îndeplinit |
În implementare | În întârziere |
Blocat/în pericol |
